Europa de Vest sărbătoreşte Ziua Uniunii Europene, în timp ce unele ţări din Europa de Est încă marchează Ziua Victoriei în cel de-Al Doilea Război Mondial. Capitularea Germaniei naziste a intrat în istoria Vestulului la data de 8 mai, în timp ce în faţa forţelor sovietice evenimentul a fost marcat la 9 mai. Altfel spus, o singură alianţă învingătoare, două capitulări. Aşa arată şi Europa la 71 de ani de la acel moment: fracturată, măcinată de spectrul dezintegrării sub imperiul experimentelor politice.
La Bucureşti se celebrază Ziua Europei, România fiind de nouă ani membră a Uniunii Europene. Lipsită de resurse, de economie, de un guvern născut din propriul parlament, condusă spre cele mai negre statistici economice şi sociale, România defilează mesaje emoţionante, de mândrie şi recunoştinţă în faţa blocului comunitar din care face parte.
De 9 Mai 2016, România şi românii au atât de puţin de celebrat, încât ar trebui să fie zi de post negru, dacă nu de doliu, ţinând cont de tragediile care se ţin lanţ în toate domeniile, pe toate palierele. Cert este că trebuie să uităm cine suntem, de unde venim şi ce treabă mai avem ca naţiune. Până la urmă, aşa înveţi din lecţiile Uniunii Europene în care un refugiat este mai preţios decât un comunitar.
Avantajele generate din statutul de membru al UE, un paşaport care îţi asigură o relativă libertate de mişcare, un relativ respect din partea partenerilor declaraţi egali, sunt un surogat placebo pentru o societate bolnavă, redusă la nivelul nevoilor de consum, tot mai mică în realitate, dar tot mai numeroasă în statistici.
De 9 Mai 2016, câtă vreme partenerii UE şi SUA îşi permit să calce în picioare cele mai elementare reguli de bun simţ în relaţia cu Româna, ce avem de celebrat? Ziua umilinţei? Ziua în care ne bucurăm că suntem trataţi ca nişte sclavi? Ziua în care am înţeles că în cadrul UE diferenţele sunt prea mari în comparaţie cu fostul bloc comunist în care România făcea dizidenţă şi unde atât SUA, cât şi Rusia, căutau să afecteze interesele românilor.
Dacă suntem şerioşi şi privim realitatea în faţă, înţelegem că ziua de 9 Mai pe model UE, este ziua în care celebrăm uitarea de sine a naţiunii române.
