Comunitatea de români din oraşul sârbesc Kucevo, din estul Serbiei, a sărbătorit zilele trecute Ziua Limbii Române – Dan Vlaškog (Rumunskog) Jezika, în sârbeşte. Marcat la 3 septembrie, evenimentul organizat de Asociaţia Părinţilor care Doresc să Înveţe Copiii lor Limba Română la şcoală „Sandu Timoc”, Asociaţia Cadrelor Didactice de Etnie Română din Serbia, Românii de pe Valea Pekului, Forumul European pentru Istorie şi Cultură-Filiala Serbia, Iniţiativa Culturală Românească din Jagubiţa, ne-a fost adus la cunoştinţă de Viorel Dolha, preşedintele Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România, care a participat la eveniment.
Ştiam de Kucevo că este comuna (raionul) cu cel mai mare procent de români din toată Serbia. Mai ştiam că aici nu fusese organizată niciodată vreo manifestare culturală în care să se afirme clar adevărul istoric şi ştiinţific că „vlasi” este doar un exonim pentru „români”. Dovadă este faptul că nimeni dintre cei din sală nu a contestat că niciodată între ei, în limba maternă, nu îşi spun altfel decât „români”/”rumâni”. 
Ideea sărbătoririi limbii române la Kucevo au avut-o familia de tineri intelectuali Iviţa Glişici şi Jasmina Glišić, inimoşii mei prieteni Jiva Momirovici şi Saşa Jovanovici, juristul Dragan Demici, cu sprijinul domnului Zivoslav Lazici, al profesoarei de limba română Sanela Ankici, minunata familie de români din Turija, a învăţătoarei Marijana Markovici şi a lui Zlatan Bogdanovici şi al altor prieteni de-ai lor.
A fost prezent cu un moment artistic şi un grup de români din Vidin, Bulgaria, grup condus de doamna Albena Borisova. Domnul viceprimar Vlastimir Babici a prezentat în limba română, în aplauzele celor prezenţi, mesajul primarului Noviţa Janoşevici către participanţii la sărbătoare. Domnul Drd. Dipl. Ing. Iviţa Glişici a prezentat publicului de la tribună dar şi într-un material scris date despre răspândirea şi istoria limbii române.
Cel mai frumos mesaj şi îndemn către părinţi de a-şi învăţa în primul rând copiii limba română în familie l-a avut doamna Jasmina Glišić, cea care de ani de zile face demersuri pentru a se asigura în şcolile din Serbia dreptul la învăţarea limbii materne române.
Despre începuturile demersurilor pentru limba română în Serbia de Răsărit, despre progresele înregistrate şi despre soluţiile pentru viitor au vorbit domnii Zivoslav Lazici şi Dragan Demici, adunarea fiind binecuvântată de părintele Bobului, parohul bisericii româneşti din Isakova.
Copii şi tineri din peste zece localităţi din zonă au recitat poezii ale clasicilor români sau au cântat melodii româneşti. Două eleve ale doamnei profesoare Zvezdana Stanojevici au prezentat două poezii în limba română scrise chiar de ele.
Adunarea a fost salutată de reprezentanţii Ambasadei române la Belgrad. Jiva Momirovici şi Sanela Ankici au înmânat participanţilor diplome care să le amintească faptul că au participat la acest moment istoric pentru Kucevo, pentru comunitatea românească de aici şi pentru prietenia dintre Serbia şi România.
Printre cărţile expuse s-a aflat şi volumul istoricului Slavoljub Gacovići, „De la romani şi latină la românii timoceni şi română” (Od Rimljana i latinskog do Rumuna Timočana i rumunskog), volum tipărit de Nacionalni savet vlaške nacionalne manjine, Bor, 2008.
Viorel Dolha, preşedintele Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România a prezentat adunării din istoria „vlahilor” din Arad şi Transilvania (fiindcă aşa au fost numiţi românii de peste tot de către alţii, în alte limbi), despre sutele de ani în care să fii vlah/român era un stigmat.
De asemenea, a fost felicitată Vesna Schubert, preşedinta Asociaşiei Cadrelor Didactice de Etnie Română din Serbia pentru ideea de a scrie un memoriu către noul ministru al Educaţiei de la Belgrad prin care să îi prezentăm soluţii de îmbunătăţire a statutului limbii materne române în şcolile din Serbia, memoriu pe care să îl semneze asociaţii ale profesorilor din Serbia şi România.
