Presa din Germania și Franța (cu precădere) au transformat zilele care au precedat și urmat preluării președinției Consiliului European de către România într-un poligon în care au fost utilizate absolut toate armele posibile. De la șabloane și suspiciuni, la acuzații și invective, nu a scăpat nimic celor care caută permanent să dea lecții din Vest, pentru săracii din Est. Este o nouă dovadă că Uniunea Europeană se comportă discriminatoriu, discreționar, subiectiv și oportunist.
Dacă Guvernul de coaliție PSD-ALDE este prezentat în nuanțe eurosceptice-dictatoriale, iar Liviu Dragnea – ținta predilectă a articolelor și reportajelor – este conturat sub titlul “Regimul condamnatului” (Das Regime des Vorbestraften – poate fi asimilat și cu “regimul criminalului”), președintele Klaus Iohannis este portretizat drept unicul pro-european. La acestea se adaugă declarațiile președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care declara, cu două zile înaintea începerii președinției României, că are îndoieli cu privire la capacitatea Bucureștiului de a asigura un mandate de succes, desi este „bine pregătită din punct de vedere tehnic”!
Mercenarii presei occidentale (cum altfel să-I cataloghezi pe cei care gândesc și scriu identic ca la comandă, fără a reflecta firav măcar opinia celeilalte părți?) nu au ratat momentul de reînvia imaginea descompusă a Codruței Kovesi și s lui Augustin Lazăr, pentru a arăta „pericolul” care paște Uniunea Europeană! Ridicolă, mass media franceză și germană, care dau tonul până dincolo de granițele continentului, ne arată că odată cu prăbușirea clasei politice europene și presa a încăput pe mâna impostorilor și mercenarilor pentru care opțiunile politice și economice naționale sunt anulate, călcate în picioare sub greutatea intereselor de tip corporatist.
De departe, ce mai dur articol a fost publicat în Spiegel, unde sub titlul “România preia președinția UE – Regimul criminalului” se arat că “în mijlocul unei crize suverane, Bucureștiul va prelua președinția Uniunii Europene din ianuarie – în timp ce politicienii condamnați pentru corupție intenționează să se ierte pe ei înșiși”. Sub acest preambul este portretizat Liviu Dragnea și Călin Popescu-Tărciceanu, condamnați sau subiect de anchete de corupție, acuzați de “formarea unei organizații criminale”. Nici premierul Viorica Dăncilă nu scapă tirului din Spiegel, un “șef de guvern, notoriu pentru eșecurile sale la nivel diplomatic”.
De partea cealaltă este prezentat Klaus Iohannis, care afirmă că România “trăiește cu un guvern căruia, din păcate, nu-i pasă de Europa sau de cetățenii săi„.
Publicația germană Welt titra, cu trei zile înaintea preluării președinției CE, că “Juncker pune la îndoială capacitatea de conducere a României”
Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, pune la îndoială aptitudinile de conducere ale României, care preia președinția CE. “Bucureștiul nu a înțeles ce înseamnă să conducă țările UE”, a afirmat Juncker, cu trei zile înainte de începerea președinției române. Țara este într-adevăr „bine pregătită din punct de vedere tehnic” pentru președinția de șase luni, a declarat Juncker, însă „cred că guvernul de la București nu a înțeles pe deplin ce înseamnă să conducă țările UE. Acțiunea prudentă necesită voința de a asculta pe alții și o dorință puternică de a-și pune propriile preocupări în slujba lor. Am unele îndoieli„.
Pe de altă parte, Junker observă lipsa de coeziune politică de la București, motiv pentru care “țara nu poate acționa ca o ‘entitate compactă’ în Europa”. Pentru asta, „are nevoie de un front unit în interior, pentru a promova unitatea Europei în timpul Președinției Consiliului„.
Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ) a titrat că Guvernul de la București nu este “Nici potrivit, nici demn” să preia președinția semestrială a Consiliului European, iar evitarea preluării mandatului “nu mai poate fi prevenită”.
“Faptul că președintele Comisiei Europene pune la îndoială capacitatea unui stat membru de a prelua președinția este mai mult decât o palmă pe obraz – este o lovitură în plin. Criticile lui Jean-Claude Juncker la adresa guvernului roman sunt perfect justificate. Se poate spune chiar și mai clar: Guvernul actual de la București nu este nici potrivit, nici demn de conducerea CE pentru o jumătate de an”.
Ceva mai prudent, FAZ susține că “aceasta nu este o judecată a României și a cetățenilor ei, ci doar a celor doua partide care conduc”, pentru că “timp de doi ani au demonstrate că scopul lor final este acela de a proteja politicienii corupți din închisoare”. (!?)
Pe de altă parte, FAZ arată că în România “există un protest masiv împotriva politicilor acestui guvern: de la societatea civilă, la judecători și procurori, la opoziția parlamentară și până la președintele Klaus Johannis” (!?-n.m.), care se opun “guvernului, modelat de rețelele postcomuniste”.
Publicația de limbă franceză Tendance Ouest a consemnat că România a preluat conducerea CE pe fondul zguduirilor generate de Brexit și creșterea euroscepticismului, “ridicând temerile unei președinții turbulente”, cât timp majoritatea de stânga aflată la putere la București “a crescut diatribele împotriva Bruxellesului”.
Relațiile României cu Bruxellesul “s-au deteriorat brusc în ultimele luni pe fondul reformelor controversate ale sistemului judiciar inițiate de Partidul Social-Democrat (…). Urmând exemplul liderului maghiar, Viktor Orban, liderul PSD, Liviu Dragnea și-a intensificat atacurile împotriva Comisiei, descriind-o ca fiind ‘nedreaptă’, după ce s-a cerut abandonarea reformelor care subminează lupta împotriva corupției”.
“Aceste măsuri nu au nici un alt scop decât să reducă cazierul judiciar al multor oficiali și apropiați ai PSD, începând cu domnul Dragnea, deja condamnat la pedeapsa cu închisoarea, pentru fraudă electorală și inculpat în alte două dosare. În replică, social-democrații acuză procurorii anticorupție că fac parte dintr-un ‘stat paralel’ care acționează împotriva puterii alese”.
Tendance Ouest îl prezintă, la rândul său, pe Klaus Iohannis drept “cel care va reprezenta țara la Consiliul European”, “cel care liniștitor, subliniază că țara a fost ‘bine pregătită’ și că va prelua președinția ‘într-o manieră adecvată’”.
Publicația Les Echos titrează că “România preia președinția UE în plină tensiune cu Bruxellesul”, “într-un moment în care guvernul român multiplică declarațiile eurosceptice”.
Îndoielile avansate de Jean-Claude Junker privind capacitatea României de a-și asuma președinția CE sunt preluate și de France24. “Deși țara este bine pregătită din punct de vedere tehnic pentru a prelua CE, Jean-Claude Juncker susține că guvernul de la București nu a înțeles încă pe deplin ce înseamnă să prezideze țările UE”. Junker și-a exprimat “rezervele privind capacitatea României, confruntată cu tensiuni politice puternice la nivel național, de a apărea ca o ‘echipă compactă’ în Europa”.
France24 arată că “au trecut câteva luni de când instituțiile europene au devenit ținta majorității de stânga aflate la guvernare în România, care a denunțat în repetate rânduri o Uniune ‘inegală’, negând țării ‘dreptul de a avea propriile opinii’, potrivit liderului PSD, Liviu Dragnea. Aceste tensiuni cu Bruxelles-ul au fost exacerbate din cauza voinței guvernului român de a impune o revizuire vastă a sistemului judiciar pentru a corecta ‘abuzurile’ magistraților. UE consideră că această reformă ar submina lupta împotriva corupției”.
France24 evidențiază, la rândul său, că la București există “o coabitare explozivă între majoritatea de stânga și președintele de centru-dreapta Klaus Iohannis, un convingător pro-european”.
Cu o viziune mai largă la adresa țărilor est-europene, Le Monde a titrat: “România pe drum spre Ungaria și Polonia”, câtă vreme “Bucureștiul asigură, de la 1 ianuarie, prima sa președinție în UE, într-un climat de neîncredere față de Bruxelles”, într-un “climat de sfidare fără precedent cu Bruxellesul”.
“Atacurile repetate ale Partidului Social Democrat (PSD), în special al liderului său, Liviu Dragnea, împotriva sistemului judiciar local. Moștenitor al fostului Partid Comunist, PSD a dominat politica românească aproape continuu de la căderea lui Ceaușescu, în 1989. În mod oficial, România a cunoscut o schimbare națională-conservatoare, care acum generează temerea printre cei mai pro-europeni ai continentului, că se alătură taberei vecinilor maghiari sau polonezi”.
Le Monde arată că deși “o președinție rotativă este lipsită de putere reală, simbolul este nefericit într-un moment în care atacurile asupra statului de drept sunt în creștere în est”, fiind evidențiate “sancțiunile europene împotriva Varșoviei și Budapestei, pentru atacurile lor asupra independenței justiției”.
Ținta din Le Monde este, cine altul decât Liviu Dragnea, “care a fost deja condamnat pentru fraudă electorală și acuzat de corupție în alte două cazuri, lansat într-o cursa împotriva dreptății, pentru a scăpa de închisoare”.
Același Le Monde titra în ultima zi a anului 2018, că “În România, procurorii se tem de ‘presiunea autocratică’”, magistrații deplângând “intimidarea executivului, mai ales după demiterea șefului procurorului anticorupție, din iulie 2018 (Codruța Kovesi – n.m.).
Mai mult Augustin Lazar, Procurorul General al România, a “este la rândul său amenințat cu demiterea din partea guvernului (…) fiind acuzat de ministrul Justiției, care a lansat procedura, că „a ținut discursuri politice„, „a contestat deciziile Curții Constituționale” sau „a criticat judecătorii”.
Le Monde nu are ezitări în a susține că “nimeni nu se îndoiește că această procedură este, de fapt, orchestrat de Liviu Dragnea, liderul Partidului Social Democrat, care controlează de doi ani, de când este președintele Camerei Deputaților, înmulțirea atacurilor împotriva justiției”.