Cooperarea China – Europa Centrală și de Est (ECE) rămâne o platformă de cooperare trans-regională, bazată pe aspirațiile comune ale țărilor participante, schimburile derulându-se în aproape 20 de domenii. Potrivit Consilierul de stat – ministrul chinez de Externe, Wang Yi, parteneriatul China-ECE „face parte din cooperarea China-Europa și este un efort complementar util pentru cooperarea Chinei cu Uniunea Europeană”, în condițiile în care „sunt urmărite dorințele comune și nevoile reciproce, în niciun împărțirea Europei”.
În 2020, una dintre temele de cooperare China – ECE a vizat prevenirea și controlul COVID-19, oficiali chinezi din cadrul Ministerului de Externe, Comisiei Naționale de Sănătate, experți în controlul bolilor, aviației civile, vămii etc. au derulat schimburi de informații privind lupta anti-pandemică.
Potrivit datelor prezentate de Ministerul chinez al Comerțului (MOFCOM), volumul total al comerțului înregistrat de China cu cele 17 țări din formatul Europa Centrală și de Est (ECE) a ajuns, în 2020, la 103,45 miliarde USD (+8,4%), depășind pentru prima dată nivelul de 100 de miliarde USD.
Cooperarea dintre China și ECE a devenit mai strânsă în tot mai multe domenii, inclusiv în domeniul comercial și de investiții, numărul trenurilor de marfă care leagă China și Europa fiind în creștere. Astfel, numărul trenurilor de marfă China-Europa a ajuns la 12.400 în 2020, cu pasaje și destinații cheie, inclusiv în Polonia, Ungaria și Republica Cehă, destinația finală fiind Germania, Franța, Austria sau Olanda.
Pe lângă cooperarea tradițională, China și ECE au urmărit extinderea cooperărilor în domenii noi, cum ar fi economia digitală, inteligența artificială, tehnologia financiară, științele vieții și protecția mediului.
Cooperarea Chinei cu țările ECE în cadrul Inițiativei „O centură, un drum” (BRI) este, de asemenea, extrem de importantă, deoarece a atras majoritatea investițiilor directe, în creștere, din ambele părți. Toate cele 17 țări ECE au semnat documente de cooperare cu China privind construcția comună BRI.
În timp ce România o „evacuează”, China investește în Ungaria!
Fără îndoială, cele mai bune contacte derulate în cadrul China-ECE sunt susținute de relațiile Chinei cu Polonia, Ungaria, Cehia, Serbia, Croația și Grecia, țări care dincolo de dialogul politic cu reușit să atragă și investiții chineze.
Un exemplu de cooperare în domeniul investițiilor este centrala fotovoltaică Kaposvar din Ungaria, construită de China National Machinery Import and Export Corporation. Centrala va fi cea mai mare de profil din Ungaria, cu o capacitat de producție de 130 de milioane kWh și un aport la reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu aproximativ 120.000 de tone/an.
De asemenea, construcția căii ferate Ungaria-Serbia, proiect reprezentativ de inter-conectivitate între cele două țări, funcționarea normală a Portului Pireu, dar și trenurile de marfă China-Europa.
Potrivit Ministerului chinez al Comerțului, valoarea contractelor de construcție nou încheiate între China și țările ECE a ajuns,în 2020, la 5,41 miliarde USD (+34,6% față de 2019).
China este dispusă să se implice în dezvoltarea energetică, feroviară de mare viteză și agricultura din România (2013)
Investițiile străine directe realizate de China în economia celor 17 țări ECE (energie, infrastructură, logistică, piese auto), au ajuns, până la finalul anului 2020, la 3,14 miliarde USD. De partea cealaltă, cele 17 țări au investit în China 1,72 miliarde USD.
În 2020, valoarea totală a contractelor de proiecte semnate de Chinei cu parteneri din țările ECE ajuns la 5,41 miliarde USD (+34,6%).
NOTĂ
Membrii mecanismului de cooperare în formatul „17+1” includ: Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Macedonia de Nord, Muntenegru, Polonia, România, Serbia, Slovacia, Slovenia, Grecia și China.
Surse: CGTN, Xinhua, China Daily, CRI
