Ieșind din tradiționala precumpănire și detașare, China a transmis, ieri, un mesaj ferm în sprijinul Federației Ruse, replicând dur la o declarație făcută de Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, care a criticat Declarația comună China-Rusia semnată, recent, la Beijing. Reacția Chinei este cu atât mai de luat în seamă cu cât are conotația unui “debut” de reacții, câtă vreme nu vine direct de la Ministerul de Externe.
Secretarului general NATO i se răspunde prin intermediul unui purtător de cuvânt al Misiunii Chinei pe lângă Uniunea Europeană, care arată că “NATO este o rămășiță a Războiului Rece”, care trebuie “să renunțe la mentalitatea Războiului Rece și părtinirile ideologice, să respecte suveranitatea, securitatea, interesele, precum și diversitatea civilizațiilor, istoria și cultura altor țări”.
Prin reacția de ieri, China face un prim gest care subliniază unul dintre paragrafele Declarației comune Rusia-China, în care se arată că “prietenia dintre cele două state nu are limite, nu există zone ‘interzise’ de cooperare”.
Solicitat să comenteze pe marginea Declarației comune China-Rusia, Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a reușit să irite diplomația chineză, prin aprecierea că documentul este “o încercare de a refuza națiunilor suverane dreptul de a face propriile alegeri, un drept consacrat în documentele internaționale”.
Declarația lui Stoltenberg a fost făcută în timpul vizitei efectuate de președintele Poloniei, Andrzej Duda, la sediul NATO din Bruxelles, pe agenda discuțiilor aflându-se consolidarea militară rusă în jurul Ucrainei, acțiune catalogată drept “cea mai mare acumulare de acolo de la Războiul Rece. Aceste desfășurări nu sunt justificate, nu sunt transparente și sunt foarte aproape de granițele NATO”.
Subliniind că NATO respectă decizia fiecărei țări de a face sau nu parte dintr-o alianță, Stoltenberg a declarat că “trebuie să respectăm deciziile suverane, nu să ne întoarcem la o epocă a sferelor de influență, în care marile puteri pot spune altora ce pot sau nu pot face“, chestiune criticată ca dublu-limbaj de partea chineză.
“La treizeci de ani după încheierea Războiului Rece, NATO continuă să își extindă sfera geografică și gama de operațiuni, angajându-se în blocuri politice și în confruntare. Acest lucru nu este favorabil securității și stabilității globale. China consideră că securitatea regională nu ar trebui garantată prin consolidarea sau extinderea blocurilor militare”, transmite purtătorul de cuvânt al Misiunii Chinei pe lângă Uniunea Europeană.
Mai mult, acesta a lansat un apel pentru ca “NATO să renunțe la mentalitatea Războiului Rece și părtinirile ideologice, să respecte suveranitatea, securitatea, interesele, precum și diversitatea civilizațiilor, istoria și cultura altor țări, să aibă o viziune obiectivă și imparțială asupra dezvoltării pașnice a altor țări și faceți mai mult pentru a crește încrederea reciprocă între țări și pentru a menține pacea și stabilitatea regională”.
În mod cert, Stoltenberg a reacționat la paragrafele din cadrul Declarației comune China-Rusia, emise la 4 Februarie a.c., la Beijing, de președinții Xi Jinping și Vladimir Putin, care vizează direct NATO, extinderea și acțiunile acesteia.
Potrivit textului Declarației, China și Rusia “consideră că anumite state, alianțe și coaliții militare și politice urmăresc să obțină, direct sau indirect, avantaje militare unilaterale în detrimentul securității altora (…) Părțile se opun extinderii ulterioare a NATO și solicită Alianței Nord-Atlantice să renunțe la abordările ideologice ale războiului rece, să respecte suveranitatea, securitatea și interesele altor țări, diversitatea mediilor lor civilizaționale, culturale și istorice și să exercite o politică echitabilă. și atitudine obiectivă față de dezvoltarea pașnică a altor state.”.
Privind obiectiv, poziția exprimată de cele două țări este una corectă și desprinsă din realitatea concretă de după 1990.
Apoi, între cele șapte mențiuni cu trimitere la zona militară din Declarație, trebuie privit cu atenție și acest paragraf, cu sublinierea din fraza finală:
“… noile relații interstatale dintre China și Rusia sunt superioare alianțelor politice și militare din epoca Războiului Rece. Prietenia dintre cele două state nu are limite, nu există zone „interzise” de cooperare, consolidarea cooperării strategice bilaterale nu este nici îndreptată împotriva țărilor terțe, nici afectată de mediul internațional în schimbare și de schimbările circumstanțiale din țările terțe.”
Pe acest fond, China și Rusia subliniază că se opun extinderii ulterioare a NATO și solicită Alianței Nord-Atlantice să renunțe la abordările ideologice ale Războiului Rece (1947-1991), să respecte suveranitatea, securitatea și interesele altor țări, cu evidentă trimitere la situația din Ucraina și țările Est-europene unde marile țări NATO (SUA și Franța) cresc prezenţa militară.
În mod cert, NATO se află sub acoperirea angajamentelor interne dar și a solicitărilor primite din partea guvernelor țărilor membre, situație valabilă și în cazul României.
Dacă este extrem de greu de identificat amenințarea reală cu care caută să convingă Guvernul generalului Ciucă, este ușor de observat că România se încadrează perfect în tezele promovate de China și Rusia, atât în Declarația de la Beijing, cât și în reacția diplomatică de ieri. Câtă vreme România nu se află sub amenințare, singura explicație pentru care Guvernul de la București cere prezență militară străină pe propriul teritoriu ține exclusiv de lipsa de independență națională și de subordonarea intereselor naționale intereselor partenerilor strategici.
Lipsa evidentă de independență politică și economică a guvernului României, acutizată în ultimii peste 15 ani (vezi momentul aderării la NATO și UE), se concretizează în această perioadă într-o nouă poziționare eronată în fața Istoriei. Trebuie să vedem dacă și când România va “întoarce armele” … de acestă dată împotriva SUA, pentru a se alătura din nou Rusiei și Chinei.
Ce prevede Declarația comună Rusia-China?
Din cele zece pagini ale Declarației comune China-Rusia privind relațiile internaționale într-o nouă eră și dezvoltarea durabilă globală, am selectat o serie de pasaje, relevante pentru conținutul documentului, în care se arată că “a apărut o tendință de redistribuire a puterii în lume; iar comunitatea internațională arată o cerere din ce în ce mai mare pentru o conducere care vizează o dezvoltare pașnică și graduală” … “pe măsură ce pandemia noului coronavirus continuă, situația de securitate internațională și regională se complică, iar numărul provocărilor și amenințărilor globale crește de la o zi la alta. Unii actori care reprezintă doar minoritatea la scară internațională continuă să susțină abordări unilaterale pentru abordarea problemelor internaționale și să recurgă la forță; se amestecă în treburile interne ale altor state, lezându-le drepturile și interesele legitime și incită la contradicții, diferențe și confruntări, împiedicând astfel dezvoltarea și progresul omenirii, împotriva opoziției comunității internaționale”.
“Nu există un model unic pentru a ghida țările în instaurarea democrației. O națiune poate alege astfel de forme și metode de implementare a democrației care s-ar potrivi cel mai bine statului său particular, pe baza sistemului său social și politic, a fundației sale istorice, a tradițiilor și a caracteristicilor culturale unice.”
“Încercările anumitor state de a-și impune propriile ‘standarde democratice’ altor țări (…) se dovedesc a fi altceva decât o încălcare a democrației și contravin spiritului și adevăratelor valori ale democrației. Asemenea încercări de hegemonie reprezintă amenințări serioase la adresa păcii și stabilității globale și regionale și subminează stabilitatea ordinii mondiale.”
“Cooperarea internațională în domeniul drepturilor omului ar trebui să se desfășoare ca un dialog între egali, implicând toate țările. Toate statele trebuie să aibă acces egal la dreptul la dezvoltare.”
“Părțile subliniază că stabilirea originii noii infecții cu coronavirus este o chestiune de știință. (…) Părțile se opun politizării acestei probleme.”
“Părțile sunt profund preocupate de provocările grave de securitate internațională și cred că destinele tuturor națiunilor sunt interconectate. Niciun stat nu poate sau ar trebui să-și asigure propria securitate separat de securitatea restului lumii și în detrimentul securității altor state.”
“Partea rusă își reafirmă sprijinul pentru principiul O singură China, confirmă că Taiwanul este o parte inalienabilă a Chinei și se opune oricărei forme de independență a Taiwanului.
Rusia și China se opune încercărilor forțelor externe de a submina securitatea și stabilitatea în regiunile lor comune adiacente, intenționează să contracareze amestecul forțelor externe în afacerile interne ale țărilor suverane sub orice pretext, se opun revoluțiilor de culoare și vor spori cooperarea (…).”
“Părțile condamnă terorismul în toate manifestările sale (…) se opun politizării problemelor de combatere a terorismului și utilizării acestora ca instrumente de politică a dublelor standarde, condamnă practica de imixtiune în treburile interne ale altor state în scopuri geopolitice prin folosirea grupărilor teroriste și extremiste precum și sub pretextul de combatere a terorismului internațional și a extremismului”.
“Părțile consideră că anumite state, alianțe și coaliții militare și politice urmăresc să obțină, direct sau indirect, avantaje militare unilaterale în detrimentul securității altora, inclusiv prin utilizarea practicilor de concurență neloială, intensificarea rivalității geopolitice, alimentarea antagonismului și confruntării și subminează grav ordinea de securitate internațională și stabilitatea strategică globală. Părțile se opun extinderii ulterioare a NATO și solicită Alianței Nord-Atlantice să renunțe la abordările ideologice ale războiului rece, să respecte suveranitatea, securitatea și interesele altor țări, diversitatea mediilor lor civilizaționale, culturale și istorice și să exercite o politică echitabilă. și atitudine obiectivă față de dezvoltarea pașnică a altor state. Părțile se opun formării de structuri de bloc închis și tabere opuse în regiunea Asia-Pacific și rămân extrem de vigilente cu privire la impactul negativ al strategiei indo-pacifice a Statelor Unite asupra păcii și stabilității în regiune.”
“Părțile sunt profund preocupate de parteneriatul trilateral de securitate dintre Australia, Statele Unite și Regatul Unit (AUKUS), care prevede o cooperare mai profundă între membrii săi în domenii care implică stabilitate strategică, în special decizia lor de a iniția cooperarea în domeniul submarine cu propulsie nucleară. Rusia și China consideră că astfel de acțiuni sunt contrare obiectivelor de securitate și dezvoltare durabilă ale regiunii Asia-Pacific, cresc pericolul unei curse înarmărilor în regiune și prezintă riscuri grave de proliferare nucleară.”
“Părțile solicită Statelor Unite să răspundă pozitiv inițiativei ruse și să-și abandoneze planurile de a desfășura rachete la sol cu rază medie și rază de acțiune mai scurtă în regiunea Asia-Pacific și în Europa.”
“Partea chineză simpatizează și sprijină propunerile prezentate de Federația Rusă de a crea garanții de securitate obligatorii din punct de vedere juridic pe termen lung în Europa.”
“Părțile solicită SUA și aliaților săi să acționeze într-o manieră deschisă, transparentă și responsabilă, raportând în mod corespunzător cu privire la activitățile lor biologice militare desfășurate în străinătate și pe teritoriul lor național și sprijinind reluarea negocierilor privind un Protocol BWC (n.m.-Convenția privind Armele Biologice) obligatoriu din punct de vedere juridic cu un mecanism eficient de verificare.”
“Rusia și China sunt profund preocupate de politizarea Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice (…) Rusia și China insistă ca Statele Unite, ca singur stat parte la Convenție care nu a finalizat încă procesul de eliminare a armelor chimice, să accelereze eliminarea stocurilor sale de arme chimice.”
“Părțile susțin internaționalizarea guvernării Internetului, susțin drepturi egale la guvernarea acestuia, consideră că orice încercare de a-și limita dreptul suveran de a reglementa segmentele naționale ale internetului și de a asigura securitatea acestora este inacceptabilă, sunt interesate de o mai mare participare a Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor la abordarea acestor probleme.”
“Partea rusă constată importanța conceptului de construire a unei „comunități de destin comun pentru omenire” propus de partea chineză pentru a asigura o mai mare solidaritate a comunității internaționale și consolidarea eforturilor de răspuns la provocările comune. Partea chineză observă importanța eforturilor depuse de partea rusă pentru a stabili un sistem multipolar echitabil de relații internaționale.”
“Părțile intenționează să susțină cu fermitate rezultatele celui de-al Doilea Război Mondial și ordinea mondială existentă postbelică, să apere autoritatea Națiunilor Unite și justiția în relațiile internaționale, să reziste încercărilor de a nega, denatura și falsifica istoria celui de-al Doilea Război Mondial.”
“Părțile solicită stabilirea unui nou tip de relații între puterile mondiale, pe baza respectului reciproc, a coexistenței pașnice și a cooperării reciproc avantajoase. Aceștia reafirmă că noile relații interstatale dintre Rusia și China sunt superioare alianțelor politice și militare din epoca Războiului Rece. Prietenia dintre cele două state nu are limite, nu există zone „interzise” de cooperare, consolidarea cooperării strategice bilaterale nu este nici îndreptată împotriva țărilor terțe, nici afectată de mediul internațional în schimbare și de schimbările circumstanțiale din țările terțe.”
“Rusia și China urmăresc să consolideze în mod cuprinzător Organizația de Cooperare de la Shanghai (SCO) și să-și sporească și mai mult rolul în formarea unei ordini mondiale policentrice bazată pe principiile universal recunoscute ale dreptului internațional, multilateralismului, egalității, comunei, indivizibile, cuprinzătoare și sustenabile. (…) să implementeze în mod consecvent acordurile privind mecanismele îmbunătățite pentru a contracara provocările și amenințările la adresa securității statelor membre OCS (…).”
“Părțile intenționează să dezvolte cooperarea în formatul ‘Rusia-India-China’, precum și să consolideze interacțiunea în locuri precum Summit-ul Asiei de Est, Forumul regional ASEAN pentru securitate, Reuniunea miniștrilor apărării din statele membre ASEAN și partenerii de dialog. . Rusia și China susțin rolul central al ASEAN în dezvoltarea cooperării în Asia de Est (…).” (textul integral AICI)
Un răspuns la CHINA: NATO este o rămășiță a Războiului Rece, dominată de părtiniri ideologice!