Tradiția reîncarnării lui Buddha, veche de peste 700 de ani, va fi păstrată și continuată în China, în cadrul unui set de ritualuri religioase stricte, normate, „reîncarnarea trebuind aprobată de guvernul central”, iar „succesorul trebuie căutat în China”, au declarat experții în afacerile din Tibet (西藏/Xizang), în cadrul unei conferințe de presă organizate ieri, la Beijing, de Centrul pentru Cercetarea Tibetologiei din China și Asociația Jurnaliștilor din întreaga China.
În condițiile în care mass media occidentale „dezinformează masivă cu privire la realitățile din Tibet”, adevărul este că „progresul drepturilor omului în Regiunea Autonomă chineză Tibetană are o semnificație epocală în istoria progresului drepturilor omului la nivel mondial, fiind o referință pentru multe țări în curs de dezvoltare”, inclusiv în țările care fac eforturi să iasă din sărăcia absolută, a declarat Zhang Yun, cercetător la Centrul de Cercetarea Tibetologiei din China.
Mai mult, oficialii chinezi au criticat tentativele SUA de a se implica inclusiv în viața religioasă a societății chineze, prin intermediul unor documente adoptate de Senatul american, care nu au nicio forță legală pe teritoriul Chinei. (Surse: Global Times, China Daily)
Potrivit acestuia, tradiția istorică privind reîncarnarea lui Buddha este o problemă care ține de administrația religioasă a Chinei, cadrul legal fiind stabilit în anul 2007. În acel an, Administrația Națională a Afacerilor Religioase din China a stabilit regulile privind reîncarnarea lui Buddha în viață, reguli care prevăd că organizațiile și persoanele fizice din afara Chinei nu au dreptul să intervină în cadrul procedurilor.
Zhang Yun a susținut că problema reîncarnării lui Buddha în viață a fost întotdeauna „o problemă sensibilă promovată de forțele occidentale anti-China și de clica celui de-al 14-lea Dalai Lama”.
Potrivit acestuia, în condițiile vârstei înaintate a celui de-al 14-lea Dalai Lama, în diverse publicații au apărut consemnări absurde precum „opriți reîncarnarea”, „reîncarnarea într-un străin” sau „într-o femeie blondă”. Mai mult, guvernul SUA a emis Tibetan Policy and Support Act (2019-2020), prin intermediu cărui „se intervine grosolan în afacerile interne ale Chinei”, document în care se susține că „persoana care se reîncarnează are singura autoritate legitimă” asupra locului și modului în care renaște, cum trebuie recunoscută această reîncarnare și dacă este necesar ca un al 15-lea Dalai Lama să fie recunoscut.
„Cel de-al 14-lea Dalai Lama a susținut că s-ar putea reîncarna ca străin sau ca albină. Dar asta nu poate fi tratată decât ca pe o glumă”, a declarat Zhang Yun (foto centru), arătând că „aceasta este o chestiune foarte serioasă care nu depinde de o singură persoană”. Acesta a subliniat că cel de-al 14-lea Dalai Lama însuși ar trebui să respecte tradiția, chiar dacă aceasta nu îi este favorabilă. „Nu putem spune că, odată ce o tradiție lucrează împotriva mea, nu o voi mai recunoaște.”
În aceste condiții, China susține că urmarea tradiției este benefică pentru majoritatea budiștilor tibetani, în toate aspectele sociale.
Studiul sutrele este un proces public, legal, astfel că odată cu creșterea nivelului de trai în Tibet, numărul celor care decid să părăsească regiunea pentru a-l urma pe cel de-al 14-lea Dalai Lama este tot mai mic.
Pe de altă parte, ca reacție la consemnările din presa occidentală, potrivit cărora un milion de copii tibetani sunt forțați să se separe de familiile lor și să accepte asimilarea forțată în școlile cu internat din Tibet, directorul-adjunct al Institutului pentru Studii Contemporane al Centrului pentru Cercetarea Tibetologiei din China, Xiao Jie, a declarat că diverse organizații sunt foarte insistente cu privire la cifra de un milion, care este o exagerare menită doar să atragă atenția, fără nicio legătură cu realitatea.
„Școlile cu internat din Tibet respectă pe deplin dorințele elevilor și familiilor lor. Internatul școlar nu este un concept rigid. Elevii pot alege să locuiască în internat în acest semestru, apoi să caute o locuință în afara școlii semestrul următor. De asemenea, proporția celor care trăiesc în campusuri cu internet variază în diferite zone din provincie”, a declarat Xiao. Acesta a subliniat că în Tibet nu există niciun fel de discriminare, distrugere a culturii tibetane sau o persecutare a copiilor.
Apelând la istorie, Zhang a subliniat că școlile internat din Tibet nu sunt similare cu cele SUA sau Canada, școli unde a fost produs „genocidul indian” pentru care nimeni nu a răspuns.
Palatul Potala din orașul Lhasa, capitala Regiunii Autonome chineze Tibet. Palatul a fost denumit după Muntele Potalaka, lăcașul lui Bodhisattva Avalokitesvara.
Tradiția reîncarnării lui Buddha în viață își are originea în perioada Dinastiei Yuan (1271-1368), de-a lungul secolelor guvernul central al Chinei având o implicare în confirmarea și consolidarea acesteia.
Succesiv, în istoria Chinei au fost adoptate măsuri pentru gestionarea relațiilor sociale și religioase, între deciziile de bază regăsindu-se și faptul că reîncarnările lui Buddha în viață trebuie aprobate de guvernul central, dar și faptul că identificarea lui Buddha în viață nu poate avea loc în afara Chinei.
