Genocidul din Gaza, model de bune practici occidentale

Oripilată, dar incapabilă să oprească măcelul, lumea asistă la demența declanșată de guvernul Benjamin Netanyahu în Fâșia Gaza. Demența a trecut orice limite, încât soldații israelieni au ordin să omoare orice mișcă în teritoriile ocupate, de o vreme victime devenind inclusiv israelienii. Peste 20.000 de victime în două luni de zile, din care jumătate sunt copii.
Peste 60 de jurnaliști omorâți, mulți dintre ei în urma agresiunilor și torturii aplicate de armata criminală a Israelului, mulți urmăriți, călcați și zdrobiți cu transportoarele blindate. Niciodată în istorie, jurnaliștii nu au plătit un preț atât de mare într-un timp atât de scurt, pentru a arăta grozăviile lumii libere, democrate, moderne!
Absolut toate cifrele sunt recorduri negative, care vor marca pe zeci de ani relațiile Israelului cu lumea arabă, o lume care are memorie și care nu iartă.

Acțiunile militare din Gaza, inimaginabile pentru o lume normală, dar protejate și încurajate de SUA, pun în cu totul altă lumină invazia Rusiei în Ucraina, o lumină favorabilă dacă privim numărul victimelor raportat la zilele de conflict, dacă privim modul în care acționează forțele agresoare: Rusia și Israel.

În fața genocidului aflat în derulare în Gaza, Occidentul colectiv condus de SUA nu se grăbește să mai acuze, să condamne, să ceară Tribunalului Penal Internațional judecarea și condamarea lui Netanyahu, așa cum a făcut-o în cazul președintelui Vladimir Putin, demonstrând încă odată dubla măsură.

Ca să fie bine înțeles modul criminal în care gândește Occidentul condus de SUA, reamintesc că în Martie 2023, la Varșovia, președintele Biden a frizat impostura criticându-l pe „criminalul Putin”, dar să laudând-o pe fostul Secretar de stat Madeleine Albright (originară din Varșovia), a cărei memorie este legată de moartea a 500.000 de copii irakieni. În opinia lui Biden, domna Albright a fost „unul dintre cei mai fervenți susținători ai democrației din lume”. O democrație pentru care o jumătate de milion de copii omorâți sunt un preț corect.

Celor 500.000 de copii irakieni omorâți se alătură alte sute de mii din Siria, Egipt, Liban, Libia, Afganistan, Ucraina … pentru a enumera doar istoria ultimilor ani.

Să nu uităm că regimul de la Kiev, condus de fostul și actualul președinte, Petro Poroșenko respectiv Volodimir Zelensky, au mânile pline de sângele ucrainenilor din regiunea Donbas, mulți dintre ei copii, vinovați pentru faptul că sunt de origine rusă. Cimitirul din Donețk care include „Aleea îngerilor”, unde sunt înmormântați copii și mame împușcați în cap de lunetiștii bandelor naziste ucrainene, nu a fost niciodată văzut și condamnat de Occidentul colectiv care a împins Ucraina în dezastru, prin provocarea Rusiei până la declanșarea invaziei.

În 1996, în cadrul unui interviu dat emisiunii „60 Minutes”, la CBS, Secretarul de stat Albright a fost întrebată dacă moartea a jumătate de milion de copii irakieni a meritat. Răspunsul a venit promt fără ezitare: „The price is worth it!” (Merită prețul)!

Revenind la tragedia umanitară din Gaza, deocamdată (!!!) avem doar aproape 10.000 de copii omorâți. Nu există resursă pentru a se ajunge la jumătate de milion, dar …

Insist pe dubla măsură cu care operează Occidentul, pe impotența instituțiilor globale – vezi sfidarea rezoluțiilor ONU care solicită încetarea focului în Gaza, dar și veto-ul permanent al SUA în Consiliul de Securitate.

Este o dublă măsură în oglindă cu realitatea din Ucraina, unde companiile rusești, artiștii, sportivii și miliardarii ruși au fost plasați automat sub sancțiunile Occidentului colectiv, pentru simpla vină că sunt … ruși. În cazul crimelor Israelului, Occidentul comentează cu jumătate de gură, stimulând astfel dezastrul umanitar din Fâșia Gaza.

Lumea observă cu realism și obiectivitate complicitatea SUA și UE la tragedia din Gaza, înțelegând disperarea sfârșitului hegemoniei americane, un sfârșit ca o replică a începutului: sânge, moarte, dezastru umanitar, economic, social.