Premieră mondială: China a adus pe Pământ mostre de pe partea îndepărtată a Lunii

China a încheiat, astăzi, misiunea spațială Chang’e 6, odată cu aducerea pe Pământ, în premieră mondială, a probelor prelevate de pe partea îndepărtată (nevăzută) a Lunii. După 53 de zile de la lansare, capsula spațială a ajuns pe Pământ la ora 14:07 (ora Beijing), aterizând în zona prestabilită din Regiunea Autonomă Mongolia Interioară.

În cooperare internațională, misiunea spațială chineză Chang’e-6 a dus pe Lună patru laboratoare de analiză care vor studia compoziția ionilor de la suprafața lunară al Agenției Spațiale Europene, un instrument de detectare a Radonului din Franța, un reflector de colț laser din Italia și un CubeSat din Pakistan, toate urmând să între în activitate în perioada imediat următoare.

Conform datelor prezentate de agenția spațială chineză, capsula care a transportat probele lunare s-a separat de orbiter la aproximativ 5.000 de Kilometri deasupra Oceanului Atlantic de Sud,  intrând în atmosferă Pământului cu o viteză de 11,2 kilometri pe secundă. La aproximativ zece Kilometri deasupra Pământului, a fost deschisă parașuta de aterizare, fiind realizată o aterizare relativ lină.

Preluată de reprezentanții Centrul de lansare a sateliților din Jiuquan, capsula cu probele lunare va fi apoi transportată cu avionul la Beijing, unde va fi deschisă de specialiștii Academiei Chineză de Tehnologie Spațială.

Misiunea Chang’e 6, prima încercare a omenirii de a aduce mostre de pe partea îndepărtată a Lunii pe Pământ, a fost lansată la data de 3 Mai 2024. După o serie de manevre, la o lună de la lansare, la data de 2 Iunie, un robot spațial chinez a ajuns la Polul Sud al Lunii, în Bazinul Aitken, unul dintre cele mai mari cratere de impact cunoscute din sistemul solar, marcând a doua aselenizare a Chinei în partea îndepărtată a lunii.

Sonda Chang’e 6 a activat 49 de ore în partea îndepărtată a lunii, folosind un braț mecanic și un burghiu, pentru a colecta materiale de la suprafața și din adâncimea scoarței. De asemenea, au fost derulate misiuni de sondare și analiză a condițiilor de mediu.

După prelevarea și izolarea probelor, capsula a fost transferă în sonda spațială aflată pe orbita Lunii, pentru ca apoi să pornească zborul spre Pământ.

Până la această misiune, toate probele lunare ajunse pe Pământ au fost colectate de pe partea apropiată a Lunii, în cadrul misiunilor asigurate de SUA, Rusia și China.

Noile mostre vor oferi cercetătorilor din întreaga lume răspunsuri la întrebări privind inclusiv existența apei și posibilităților de a construi o stație permanentă pe Lună.

Prima misiune chineză în această regiune a Lunii a fost realizată în Ianuarie 2019, cu ajutorul sondei spațiale Chang’e 4.

Apoi, probele lunare prelevate de misiunea Chang’e 5, în anul 2020, au condus la descoperirea celui de-al șaselea mineral lunar nou numit Changesite – (Y). În 2020, China a adus pe Pământ 1.731 de grame de probe lunare, primele obținute după misiunile spațiale americane Apollo. De asemenea, cercetătorii chinezi au descoperit grafen natural în probele aduse de Chang’e.

La nivel mondial, China este a traia țară care a ajuns pe Lună, după SUA și URSS, acestora alăturându-se India și Japonia.

Proiectul stației permanente pe Lună

China și Rusia au  demarat în 2022 un program de cooperare spațială pentru perioada 2023-2027, care include dezvoltarea unei Stații Internaționale de Cercetare Lunară (ILRS), care să fie construită până în 2035.

Programul include planuri de sprijin pentru dezvoltarea segmentului terestru al sistemelor naționale satelitare ale celor două țări, GLONASS (Rusia) și Beidou (China), dar și o serie de proiecte la care Roscosmos și Agenția Spațială Națională din China (CNSA) vor coopera în următoarele decenii în domeniul explorării spațiale.

ILRS prevede construirea unei stații pe suprafața Lunii până în 2035, până atunci urmând ca pe orbita lunară să fie plasate o serie de facilități experimentale și de cercetare științifică.
Mai mult, ILRS va mai include un sistem de comunicare și zbor Pământ-Lună, un sistem auxiliar de operare pe termen lung pe suprafața lunară, un sistem de deplasare și operațiuni pe suprafața lunară, dar și facilități automate dotate cu instrumente științifice complexe.

Viitoarele misiuni spațiale lunare

Reprezentanții Administrației Spațiale Naționale din China au anunțat că după finalizarea misiunii spațiale Chang’e-6, vor urma misiunile Chang’e-7 și Chang’e-8.

Sonda spațială Chang’e-7 va ajunge la Polul Sud al Lunii, iar misiunea Chang’e-8, va asigura transportul materialelor necesare pentru construcția primară a ILRS.

Pentru deschiderea cooperărilor în domeniul cercetării lunare, China a semnat peste 160 de acorduri de cooperare cu peste 60 de țări și organizații internaționale.

 

Despre Dan Tomozei

gazetar din România
Acest articol a fost publicat în Analize - Comentarii, China, Descoperind China, Din arhive, Din presa chineză, Înţelege China, Stația Spațială a Chinei, Veşti din China. Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.