Centrul de Informare şi Documentare NATO din Chişinău, Centrul Pro Marshall din Republica Moldova, în comun cu Programul Est Est: Parteneriat fără Frontiere (EE:PBBP) al Fundaţiei Soros – Moldova şi Ambasadei Lituaniei în Chişinău, au organizat, la 31 mai a.c., lansarea volumului „Arhitectura securităţii în vecinătatea estică a UE: provocări şi realităţi”, care a inclus materialele din cadrul conferinţei internaţionale cu acelaşi generic, organizată între 21-23 iunie 2010 la Chişinău.
Printre participanţi s-au numărat Ambasadorul Lituaniei la Chişinău, Violeta Motulaite, Hari Bucur-Marcu, Membru Senior Asociat pentru Politică de Apărare, DCAF din Elveţia şi Hryhoriy Perepelytsa, Director al Institutului pentru Politică Externă al Academiei Diplomatice din Ucraina, precum şi experţi în ştiinţe politice şi de securitate, reprezentanţi ai sectorului asociativ din ţara noastră, mass-media, reprezentanţi a misiunii diplomatice a României acreditate la Chişinău.
În alocuţiunea sa, d-na Tatiana Busuncian a menţionat cu certitudine, că proiectul dat a reuşit şi are deosebita plăcere că discursurile participanţilor la conferinţă au fost expuse într-o publicaţie specială apărută recent de sub tipar, pe care are deosebita plăcere să o prezinte. Dumneaei a mulţumit Dnei Ana Coreţchi de la Fundaţia Soros Moldova şi Ambasadei Lituaniei pentru susţinerea şi suportul enorm întru realizarea proiectului şi pentru contribuţie deosebită la publicaţie.
Principalele concluzii ale studiului au fost puse în discuţie în cadrul prezentării publice a cărţii, volumul în cauză cuprinde contribuţia experţilor locali şi internaţionali din ţările-membre ale UE, vecinii estici ai UE şi au constituit următorul sumar: Experienţa statelor din Europa Centrală şi de Est în edificarea unui nou sistem de securitate; Republica Moldova: viitorul securităţii naţionale şi aspiraţiile europene; Accesul societăţii civile la discuţiile publice despre reforma sistemului de securitatea; Perspectivele securităţii regionale în vecinătatea estică.
În alocuţiunile lor, Hari Bucur-Marcu, Violetei Motulaite şi Hryhoriy Perepelytsa au reiterat că Moldova nu are capacitatea de a riposta individual sfidărilor de securitate în contextul soluţionării transnistrene, dar suntem dornici de a face faţă concepţiei regionale de securitate în speranţa ca acest subiect să fie binevenit în contextul strategiei europene de securitate, în sprijinul continuu al forurilor internaţionale pentru demersul RM în apropiere de UE. Deşi în momentul de faţă nu există premise favorabile unei schimbări de statut a Moldovei din stat inclus în Parteneriatul Estic, în ţară candidată la UE, s-a evidenţiat necesitatea realizării reformelor interne, mai cu seamă şi în sectorul de securitate şi apărare ca prim pas pentru avansarea discuţiilor cu partenerii europeni.
Aceştea au menţionat, că în prezent Europa se află în criză economică, fapt care face ca în prim planul agendei europene să se afle preocupările de natură financiară, astfel explicându-se şi entuziasmul redus faţă de un nou val de extindere. UE şi NATO are nevoie de prosperitate la graniţele sale estice astfel că Parteneriatul Estic nu trebuie să fie un înlocuitor pentru aderare. În acest context, este important ca RM să continue reformele în sectorul de securitate, apărare, drept şi consolidare democratică.
Hari Bucur-Marcu şi-a exprimat sugestiile şi împărtăşit experienţa privind modul accesului la informaţie şi rolul societăţii civile, mass-media şi sectorului public în domeniul de securitate. Pentru aceasta sunt necesare ca prin intermediul ONG-le să se iniţieze studii necesare, care se vor bucura de o vizibilitate sporită odată cu înfiinţarea unor centre universitare s-au cursuri pentru studierea şi cercetarea interdisciplinară a spaţiului de securitate şi apărare, aceastea urmând să pregătească noua generaţie de specialişti în domeniu, conform standardelor europene.
Drept concluzie a evenimentului cei prezenţi au solicitat ca agenda guvernamentală în sectorul de securitate să fie ajustată cu cea a societăţii civile în domeniul dat. Pentru aceasta este necesar de iniţiat discuţii şi pregăti societatea de a fi conştientă şi capabilă să se implice coerent în reformarea acestui sector de importanţă naţională. Prin aşa dialog societatea civilă va conştientiza şi va contribui la sporirea potenţialului, rolului şi aportul său în ce priveşte reforma sectorului de securitate şi apărare.
Text realizat de colaboratorii Centrului „Pro Marshall” din Republica Moldova
