INTERVIU – Andrei Marga: „China oferă una dintre experienţele de referinţă ale umanităţii”

Interviu cu prof.univ.dr.Andrei Marga, rectorul Universităţii „Babeş Bolyai” Cluj Napoca

Prof.univ.dr.Andrei Marga, rectorul Universităţii „Babeş Bolyai” din Cluj Napoca a fost desemnat consultant principal (Senior Advisor) al Centrului de dirijare a celor peste 450 de Institute Confucius, care operează în diferite ţări din lume, conform deciziei Cartierului General al Institutelor Confucius de la Beijing. Directorul General al Fundaţiei Hanban (Beijing), Xu Lin i-a înmânat profesorului Andrei Marga desemnarea oficială în această funcţie, în cadrul celei de a şasea Conferinţe a Institutelor Confucius, care s-a derulat în perioada 12 – 14 decembrie la Beijing. Rectorul UBB s-a întâlnit cu ministrul educaţiei al Republicii Populare Chineze, Yuan Guiren şi cu ministrul învăţământului superior, iar pe 14 decembrie a susţinut o conferinţă despre schimbările actuale din universităţile europene la Universitatea de Ştiinţe şi Tehnologie din Hangzhou. Aflat la Beijing, prof.univ.dr.Andrei Marga a vizitat şi a acordat un interviu Radio China Internaţional, în care a vorbit despre modul în care pot fi dezvoltate Institutele Confucius, despre cum poate fi învăţământul superior o modalitate de mediere, mai diplomatică, între China şi restul lumii şi despre impactul major al Chinei asupra lumii, din punct de vedere economic.

Domnule prof.Andrei Marga, bine aţi venit la Beijing, bine aţi venit la Radio China Internaţional!

Vă mulţumesc, îmi face o mare plăcere şi o onoare, desigur.

Mă bucur să ne reîntâlnim departe de casă. Multe felicitări din partea secţiei în limba română a RCI, pentru desemnarea de la Beijing, despre care vom vorbi puţin mai târziu.Pentru început, spuneţi-mi, vă rog, cum este întâlnirea cu Beijingul?

Am fost de mai multe ori în China, începând cu 1998, când am venit ca ministru (n.r.ministru al Educaţiei) invitat de guvernul chinez.Trebuie să spun că, la fiecare venire, vezi un salt uriaş în China, în general, pe cât am văzut eu şi, desigur, în Beijing. Beijingul e un oraş mereu mai modern şi mereu mai plăcut, în definitiv e un oraş foarte plin de verdeaţă, în sezonul de primăvară şi vară şi toamnă chiar, e un oraş impunător, e un oraş care are, pot să spun, toate calităţile pe care le are o metropolă a lumii, oricare ar fi luată prin comparaţie.

Tot în acest an aţi fost desemnat şi evaluator principal al universităţilor din reţeaua Vaticanului şi evaluator internaţional al competitivităţii universităţilor germane şi, iată, acum, consultant principal al Centrului de dirijare a Institutelor Confucius din lume. Este cunoscută admiraţia pe care o aveţi pentru cultura germană, în special. Vă schimbaţi acum opţiunea culturală, vă îndreptaţi spre cea a Orientului Extrem?

E o întrebare foarte bună.Trebuie să mărturisesc că generaţia mea a mai studiat, făcând cursuri de filosofie şi sociologie, a mai studiat filosofia veche a Chinei, mă refer aici la Confucius, la Mozi, la Taoism, la Laoti, deci aceste mari doctrine care nu sunt doar ale Chinei, ci ale lumii întregi, putem spune, noi le-am studiat, deci ştiam multe lucruri despre China. Pe de altă parte a fost foarte clar pentru mine, studiind modernitatea sau modernizarea, am şi ţinut cursuri la Munchen şi Viena, că în China se petrece ceva, oricum lecturile din filosofii chinezi recenţi îţi arată clar că aici se încearcă o modificare chiar a teoriei modernităţii, aşa cum ea e consacrată în Europa şi că e o experienţă crucială. În sfârşit, venind în China de mai multe ori, îţi dai seama că una din locomotivele lumii, locomotivele inovării lumii este aici. Şi atunci, şi dacă rămân, desigur, un admirator şi un om foarte apropiat de cultura germană sau de cea americană, în care am studiat, trebuie să spun că acum adaug China, în mod firesc, ca o altă arie culturală extrem de importantă, căreia intelectualii, căreia teoreticienii, fie ei sociologi, fie ei filosofi, fie ei economişti, trebuie să-i dea o importanţă mai mare decât până acum.

Din punct de vedere economic, China are un impact major asupra lumii. Europa încearcă să găsească, aici, sprijin.Poate fi învăţământul superior o modalitate de mediere, mai diplomatică, să-i spunem, între China şi restul lumii?

Cu siguranţă, învăţământul superior, desigur, dacă e luat în serios, atunci el este în mediul acestor dezbateri, acestor căutări, care se referă la situaţia financiară, la situaţia economică, la configurarea societăţilor moderne, deci învăţământul superior poate fi acest mediu în care se cercetează aceste lucruri, dar se şi dialoghează în legătură cu ce prezintă diferitele culturi de la această oră. În mod sigur, universităţile au datoria, cred eu, să atragă atenţia asupra relevanţei experienţei chineze, sub mai multe aspecte – sub aspectul, desigur, al dezvoltării moderne, sub aspectul politicilor economice de astăzi, pentru că trebuie spus, politica economică a Chinei este extrem de interesantă, mai departe, şi de ce nu, şi sub aspectul politic, în definitiv, să administrezi cu eficienţă, cu succes, spus mai bine, o populaţie uriaşă cu peste un miliard de oameni, într-o formă paşnică, într-o formă, cum să spun, aducătoare de profit pentru marea, marea parte a populaţiei, aceasta este o experienţă a omenirii, uriaşă la rândul ei, din care trebuie fiecare să tragă consecinţe.
Textul integral pe RADIO CHINA INTERNAŢIONAL