David Iancu, medic român implicat în războiul chinez anti-japonez

Dr. David Iancu - foto stanga„Sunt foarte mândru de ceea ce a făcut tatăl meu în China, în războiul anti-japonez, împreună cu alţi medici”, a declarat Tania Iancu, fiica fostului medic militar român David Iancu (foto stânga), în cadrul unui interviu de Marcela Ganea, pentru agenţia oficială de presă chineză Xinhua. Dialogul este realizat pe fondul evenimentelor comemorative ocazionate de împlinirea a 70 de ani de la încheierea Războiului chinez împotriva agresiunii japoneze şi a celui de-Al Doilea Război Mondial.

„Ei au fost un exemplu de solidaritate internaţională dar pentru a ajuta oamenii aflaţi în suferinţă „, susţine Tania Iancu. La vârsta de 29 de ani, Dr. David Iancu, în calitate de membru al unei misiuni internaţionale a Crucii Roşii care cuprindea 20 de medici din Europa, printre care şi un alt medic român, Bucur Clejan, s-a oferit să meargă voluntar în China, pentru a acoperi nevoile medicale. Acolo, a lucrat alături de colegi chinezi în perioada 1939 – 1945.

„Am fost profund impresionată de toate poveştile tatălui meu despre China. Am înţeles că a fost într-o ţară îndepărtată, cu tradiţii şi viaţă totul diferite, dar el s-a bucurat să fie alături de chinezi obişnuiţi şi să lucreze cu asistentele chineze”, a spus Tania Iancu. „Poveştile mai şocante vizau greutăţile muncii lor, cum ar fi dumurile lungi pe jos, de săptămâni în şir, pentru că nu existau drumuri sau căi ferate. Prima excursie a fost la unitatea militară, care a început în bocanci și s-a sfârşit în papuci tradiţionali de paie chinezeşti. La sosire, nu a gasit spaţii medicale, ci doar soldaţi înzăpeziţi, cu răni adânci şi infectate… „.

Dr. Iancu s-a adaptat la mediul nou, total diferit, şi a făcut eforturi pentru a învăţa limba chineză. „Puterea morală a tatălui meu pentru a începe de la zero este extrem de impresionantă”, spune Tania Iancu, adăugând ca „el a improvizat o unitate de intervenţie chirurgicală, a început să pregătească tineri chinezi şi a trimis soldaţi pentru a găsi materiale pentru a construi paturi şi o unitate de sterilizare pentru bandaje”.

Dr. David Iancu sa îmbolnăvit de tifos exantematic în anul 1942, însă o asistentă chinezoaică a reuşit să îi salveze viaţa. Tania Iancu are două poze cu asistenta chineza. „A fost norocos … pentru că soţia altui medic român (a medicului Clejan – n.n.) a murit de la tifos şi a fost îngropată de soldaţii chinezi”. Dr. David Iancu, la Podul Marco Polo in 1979În anul 1979, după 34 de ani, David Iancu 9 ani medic pe frontDr. Iancu alături de soţia sa, a revenit pentru o lună de zile în China, unde a vizitat mai multe zone (în foto, la Podul Marco Polo din Beijing). Atunci a dorit să vadă schimbările din viaţa oamenilor obişnuiţi. Unul dintre traducătorii de atunci, Liu Zengwen, avea să devină, peste ani, Ambasadorul R.P. Chineze în România.

Dr. Iancu s-a stins din viaţă în 1990. Tania Iancu a editat, în anul 2008, o carte de memorialistică intitulată „Dr. David Iancu: 9 ani medic pe front, Spania-China 1937-1945”. Alături de impresionanta poveste, fiica medicului păstrează fotografii originale, uniforma, binoclul, lanterna şi tensiometrul folosite în China. (…)

REFERINŢE >>>
Medicul român Bucur Clejan comemorat la Shanghai
O poveste a prieteniei chino-române a plecat spre Eternitate
Întâlnire emoţionantă cu doamna Zhao Jingpu

Despre Dan Tomozei

jurnalist din România
Acest articol a fost publicat în China, Comemorare 1945-2015, De departe ... România, Din presa chineză, Înţelege China, Români în China, România, România - China, Veşti din China. Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns