În timp ce diriginții economici occidentali și plasturii lor politici sufocă presa din lumea liberă (?!) cu prăbușirea economiei chineze, cu înfrângerea rusă în Ucraina și fracturarea tuturor inițiativelor care nu sunt aliniate hegemoniei americane, lumea reală caută soluții, gândește, discută serios și fără teama de a supăra tătucul invizibil care, pe model democratic, îți poate face cadou o criză economică, o criză politică sau un război pregătit ani de zile, dar care „surprinde” toată lumea.
În Africa de Sud, o parte din lumea de azi, nealiniată hegemoniei și amenițărilor militare americane, nealiniată sau scuturată de colonialismul european, se exprimă fără inhibiție. La Johannesburg, nu doar țările membre BRICS: Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud sunt prezente, ci alte peste 60 de țări, majoritatea din sudul global, țări care transmit că s-au săturat să le fie impuse politicile interne, să le fie jefuite resursele, dar și că nu mai înțeleg democrația care a devenit din voința majorității, o voință a unei minorități pe cât de nereprezentative, pe atât de agresive și degradate moral.
Temele care domină discuțiile în cadrul BRICS 2023 (22-24 August) au vizat creșterea numărului de participanți și dedolarizarea. Sunt două teme abordate de liderii celor cinci țări membre astăzi, alături de o necesară schimbare a sistemul de guvernanță globală, dorit mai echitabil și mai democratic, în care vocea tuturor țărilor să conteze, nu doar a marilor țări occidentale.
Câtă vreme dar în actualul format, reprezintă peste 42% din populația lumii, aproape 30% din teritoriul lumii, aproximativ 27% din PIB-ul global și aproximativ 20% din comerțul mondial, țările BRICS susțin că este necesară schimbarea sistemului actual de guvernare globală, considerat nedrept și asimetric, cu precădere în ceea ce privește sistemul financiar.
La acestea se adaugă intenția alăturării Uniunii Africane (UA) la Grupul celor 20 (G20), ca principală grupare a țărilor în curs de dezvoltare, aflată într-un rapid și amplu proces de creștere economică, fapt pentru care cooperarea Sud-Sud devine un pilon esențial în evoluția globală.
În ultimii 15 ani, China a ajutat țările din Africa să construiască și să modernizeze peste 10.000 de kilometri de cale ferate, 100.000 de kilometri căi rutiere, 1.000 de poduri și 100 de porturi, stimulând dezvoltarea economică, fiind îmbunătățită viața oamenilor din fiecare țară.
În fața acestor realități, trebuie observată diferență de abordare, diferența de filozofie între modul de acțiune a Occidentului condus de SUA și a formatului BRICS având ca prezumtiv lider China. Am mai spus că, în timp ce Occidentul impune, BRICS propune. În timp ce Occidentul continuă să se manifeste abrupt și agresiv-militar, BRICS oferă alternative și soluții, în variante câștig-câștig.
Dacă în cadrul formatului China-Europa Centrală și de Est (ECE) rezultatele întârzie, suntem în fața efectului generat de eforturile depuse de UE și SUA pentru a bloca investițiile Chinei, promovând permanent teoria „capcanei chineze”, sub mantia inițiativei „O centură, un drum” (BRI).
Ca exemplu aduc doar politicile duse, în ultimii nouă ani, de guvernele de la București, care au lansat numeroase atacuri și inițiative legislative care să limiteze investițiile chineze în infrastructură, economie și noile tehnologii.
Reacția Chinei este permanent una fermă, în care se transmite că inițiativele și investițiile externe chienze sunt derulare pe principiul deschiderii și transparenței, niciuna dintre țările partenere nefiind forțate sau condiționate politic, cum China nu urmărește ținte politice prin investițiile sale. În aceste condiții, China afirmă că teoria „capcanei datoriilor” este o formă de politizare a temelor economice.
După investiții de peste 260 de miliarde USD, în 22 de țări în curs de dezvoltare, în cadrul inițiativei BRI, China continuă să declare că oferă sprijin economic și social, dar și pentru consolidarea capacităților de dezvoltare independente și durabile.
Potrivit Băncii Mondiale, instituțiile financiare multilaterale și creditorii comerciali occidentali reprezintă peste 80% din datoriile suverane ale țărilor în curs de dezvoltare, fapt care, potrivit Chinei, arată realitatea care anulează propaganda „capcanei datoriilor chineze”.
Mesajele liderilor BRICS
Cyril Ramaphosa: Protecționismul și măsurile unilaterale subminează dezvoltarea mondială
Gazda BRICS 2023, președintele Africii de Sud, Cyril Ramaphosa, a declarat ieri, în cadrul Forumului de Afaceri BRICS, că noul val de protecționism și impactul măsurilor unilaterale adoptate de țările Occidentale, incompatibile cu normele Organizației Mondiale a Comerțului, subminează creșterea și dezvoltarea economică mondială.
Este un argument pentru care creșterea economică trebuie să se bazeze pe transparență și incluziune, lumea având nevoie de o reformă fundamentală a instituțiilor financiare globale.
În acest sens, Ramaphosa a susținut că Noua Bancă de Dezvoltare (NBD), înființată de țările BRICS în 2015, este deschizătoare de drumuri. „Dintr-o perspectivă sud-africană, există un potențial masiv neexploatat pentru investiții în țara noastră și pe continentul african. Ca o recunoaștere a acestui potențial, tema celui de-al 15-lea summit BRICS este: ‘BRICS și Africa: parteneriat pentru creștere accelerată reciproc, dezvoltare durabilă și multilateralism incluziv'”.
Africa are resurse de litiu, vanadiu, cobalt, platină, paladiu, nichel, cupru, minerale de pământuri rare, rodiu, zona continentală africană de liber schimb asigură o piață preconizată să ajungă la 1,7 miliarde de persoane și aproape 7 trilioane USD în cheltuieli de consum și de afaceri, până în 2030.
Vladimir Putin: Procesul de dedolarizare în țările BRICS este ireversibil
În mesajul transmis prin video, președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a evidențiat procesul ireversibil de dedolarizare a țărilor BRICS. Potrivit acestuia, economiile țărilor BRICS depășesc statele G7, în ceea ce privește paritatea puterii de cumpărare.
Pe de altă parte, Putin a abordat situația dificilă de pe piețele globale, dar și acordului privind cerealele din Marea Neagră.
PUTIN: În acordul privind cerealele, ONU, Turcia și Ucraina, nu și-au îndeplinit nicio obligație față de Rusia
Totodată, președintele Putin a susținut că Rusia dorește o cooperare mai strânsă în cadrul BRICS, pe problemele care țin de aprovizionare fiabilă și neîntreruptă a piețelor mondiale cu resurse energetice și alimentare, în condițiile în care Moscova își reorientează fluxurile de transport și logistică spre parteneri de încredere, inclusiv în rândul membrilor grupului BRICS.
În opinia liderului de la Kremlin, obiectivele BRICS vizează asigurarea redresării economice post-pandemice a statelor membre, îmbunătățirea vieții propriilor locuitori, modernizarea industriei, construirea unor lanțuri eficiente de transport și logistică și stimularea transferului echitabil de tehnologie.
„Toate aceste sarcini dificile și complexe trebuie rezolvate pe fondul volatilității tot mai profunde a piețelor bursiere, valutare, energetice și alimentare, a presiunii inflaționiste semnificative, cauzată, printre altele, de acțiunile iresponsabile ale unui număr de țări care au efectuat emisii pe scară largă pentru a netezi costurile pandemiei, ceea ce duce la acumularea datoriei private și publice”, a declarat Vladimir Putin.
Nu în ultimul rând, Vladimir Putin a vorbit despre volatilitatea financiară în desfășurare și despre restricțiile inflației create parțial de tipărirea iresponsabilă de bani de către unele țări occidentale.
Putin a condamnat Occidentul pentru sancțiunile ilegitime, presiunea și încălcarea tuturor regulilor comerciale stabilite, acțiuni care au determinat creșterea șomajului, deficitul de resurse, inegalitatea și creșterea prețurilor la alimente și energie.
Serghei Lavrov: BRICS, unul dintre pilonii unei noi ordini mondiale
BRICS are mulți susținători care gândesc la fel, în întreaga lume, vâzând în această asociere o forță pozitivă, capabilă să consolideze solidaritatea țărilor din Sudul și Estul Global, pentru a deveni unul dintre pilonii unei noi ordini mondiale, mai juste și policentrice, a declarat la Johannesburg ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov.
În opinia acestuia, BRICS nu își propune să devină „un nou hegemon colectiv”, ci unul dintre pilonii unei noi lumi multipolare.
„O ordine mondială multipolară mai dreaptă apare chiar în fața noastră. Noile centre de creștere economică și deciziile politice semnificative la nivel global, din Eurasia, regiunea Asia-Pacific, Orientul Mijlociu, Africa și America Latină, sunt ghidate în primul rând de propriile interese, punând suveranitatea națională pe primul loc. Pe această bază, se obțin succese impresionante, în diverse domenii”, a declarat Lavrov.
Acesta a subliniat că Rusia și BRICS vor continua „să sprijine prietenii africani în dorința lor de a juca un rol din ce în ce mai important”, iar acest proces va avea loc în cadrul eforturilor de reformare a Consiliului de Securitate al ONU, în care interesele legitime ale țărilor în curs de dezvoltare, inclusiv ale Africii, trebuie garantate.
Lula da Silva: O nouă unitate de referință monetară BRICS
Președintele Braziliei, Lula da Silva, a transmis că ritmul creșterii economice BRICS a depășit valoarea Grupului celor Șapte (G7), în ceea ce privește PIB-ul, bazat pe paritatea puterii de cumpărare (PPP). Astfel, în 2023, se estimează că BRICS va reprezenta aproximativ 31,5% din PIB-ul global (PPP), în timp ce ponderea grupului de națiuni industrializate majore G7 va ajunge la 30%.
Potrivit președintelui brazilian, dezvoltarea durabilă a oricărei națiuni necesită „certitudine politică, socială și juridică” în modul în care funcționează economia mondială. În acest scop, BRICS are în vedere crearea unei „noi unități de referință” pentru protejarea comerțului de volatilitatea principalelor valute de rezervă.
Pe acest fond, Lula a vorbit despre necesitatea trecerii la monedele locale, în decontările reciproce, pentru a asigura un comerț mai echitabil și mai previzibil, subliniind rolul tot mai mare al Noii Bănci de Dezvoltare.
Narendra Modi: Noua Indie a viitorului, a cincea putere a lumii
Prim-ministrul Indiei, Narendra Modi, a declarat că BRICS a devenit un nou centru viabil al economiei globale, grupul ajutând la depășirea provocărilor din economiile emergente. Dând ca exemplu India, Modi a subliniat că țara va deveni o economie cu o valoare de 5 trilioane USD, între 2026 și 2027, în condițiile în care deja este a cincea cea mai mare economie a lumii.
Într-un discurs cu accent electoral, Modi s-a la succesele înregistrate de India în domeniul digitalizării, subliniind că țara are cele mai mici prețuri de date mobile din lume. Digitalizarea Indiei și crearea unei interfețe unificate de plată (UPI) au contribuit la facilitarea afacerilor locale și la conectarea metropolelor țărilor cu zonele rurale și au revigorat întreprinderile mici și mijlocii, experiența de digitalizare a Indiei dovedind eficiență în eradicarea birocrației și corupției, crescând încrederea și transparența investițiilor bazate pe noile tehnologii. Iată de ce, Narendra Modi a declarat obiectivul creării unei „Noi Indii a viitorului”, care va înseamna progrese în proiectele de infrastructură, energii regenerabile și industria semiconductorilor.
Xi Jinping: Dihotomia țări „democratice” – țări „autoritare” duce la diviziune și potențiale ciocniri
Teza disputei între țările „democratice” și țările „autoritare” este detașată de realitate și ar putea duce la diviziuni suplimentare în lume, chiar la potențiale ciocniri, a transmis președintele Chinei, Xi Jinping, în cadrul unui mesaj prezentat de Wang Wentao, Ministrul chinez al Comerțului.
În opinia liderului chinez, lumea se confruntă cu alegerea între pace și stabilitate, pe de o parte, și un nou Război Rece, pe de altă parte, între reala incluziune și hegemonia unor țări. În aceste condiții, hegemonismul blocează și perturbă dezvoltarea, încalcă dreptul națiunilor la prosperitate și dezvoltare suverană.
China susține dezvoltarea și prosperitatea lumii, bazate pe ideea unui viitor comun pentru întreaga umanitate, BRICS fiind o forță pozitivă pentru creștere, în contrast cu abordarea hegemonică a Occidentului.
În mesajul președintelui Xi s-a subliniat că hegemonismul nu se află în ADN-ul Chinei, țara făcând eforturi să fie de partea corectă a istoriei, câtă vreme a învățat bine lecțiile celor două războaie mondiale și ale războiului rece.
Pe de altă parte, Xi a salutat ideea extinderii BRICS, subliniind că 20 de țări au solicitat deja aderarea, multe altele fiind binevenite să se alăture, pentru a susține dezvoltarea reciprocă. China este deschisă cooperării, fiind gata să aducă mai multe contribuții lumii.
Cel de-al 15-lea summit BRICS a început în capitala Africii de Sud, Johannesburg, pe 22 august, devenind cea mai mare reuniune a liderilor străini și a reprezentanților economiilor emergente ale lumii. În acest an, invitația de a participa la summit a fost extinsă la 67 de șefi de țări, inclusiv 53 din Africa, precum și Cuba, Bolivia, Bangladesh, Indonezia și Iran, printre altele.
23 de aspirante BRICS
Potrivit datelor prezentate de ministrul sud-african al Afacerilor Externe și Cooperării, Naledi Pandor, un număr de de 23 de țări au depus cereri oficiale pentru a se alătura blocului economic BRICS.
Lista țărilor aspirante este formată din: Algeria, Argentina, Banglandesh, Bhrain, Belarus, Bolivia, Venezuela, Vietnam, Honduras, Egipt, Indonezia, Iran, Cuba, Kazakstan, Kuweit, Maroc, Nigeria, Emiratele Arabe Unite, Palestina, Arabia Saudită, Senegal, Thailanda și Etiopia.
Numărul mare de țări care doresc aderarea la BRICS este explicată de analiștii politici și economici prin contextul geopolitic-militar dominat de SUA, în care sunt căutate alternative, pentru construirea unei lumi multipolare mai juste și echitabile.
Am citit ambele articole postate de Dl Tomozei pe Cristoiublog.ro in seara asta si ca de obicei explica simplu si la obiect ce se intampla la BRICS Summit.As dori sa adaug faptul ca Presedintele Xi este „vedeta” ( cum ar spune Maestrul Cristoiu) pentru generozitatea cu care a sters o mare parte a datoriei Sud Africane si a altor tari Africane catre China. Aici este o cultura de respect pentru China si ajutorul primit. Pacat ca România nu mai are legaturi cu China, mai ales in domeniul industrial unde ar fi putut pune pe roate trenurile, soselele si multe fabrici de produse. China nu este comunista cum cred romanii, ci are proiecte de mare anvergura de tip capitalist. Veniti in Africa de Sud sa vedeți concret proiectele finalizate si calitatea muncii ca sa intelegeti dragi români din România ca trebuie cooperat industrial si technologic cu China ca o prioritate la cel mai inalt nivel. In loc sa alergati ametiti pe la Bruxelles sa cererti tot felul de pomeni, tot felul de imprumuturi si sa stati ghiocel, mai bine aduceti specialisti Chinezi sa va ajute la dezvoltarea industriala a tarii. Ati auzit politicieni??