China nu este responsabilă pentru impulsul inadecvat privind creșterea industrială a Uniunii Europene (UE), oficialii de la Bruxelles trebuind să evite să folosească acest argument ca pretext pentru a adopta măsuri protecționiste comerciale, a declarat Wang Wenbin, purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, în urma celui de-al 24-lea Summit UE-China, organizat la Beijing.
Potrivit acestuia, China așteaptă din partea liderilor UE mai multă obiectivitate, o înțelegere și viziune corecte asupra realității, pentru a se ajunge la o înțelegere reciprocă, inclusiv la relaxarea restricțiilor privind exporturile de produse de înaltă tehnologie din UE către China.
Răspunzând nemulțumirilor exprimate de președintele Comisiei Europene, Wang a declarat că “dezechilibrul comercial actual dintre China și UE este rezultatul acțiunilor mediului macroeconomic, condițiilor comerciale internaționale și structurii industriale, care nu pot fi pur și simplu atribuite unei părți sau problemelor de acces la piață”. Mai mult, Beijingul respinge asumarea deciziilor pe care UE le-a adoptat și adoptă în domeniul energiei, în condițiile în care costurile și poziționările geopolitice au influențat deficitul comercial cu China.
Potrivit declarațiilor președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen (foto), în fața dezechilibrului comercial acut în favoarea Chinei, UE are ca soluție “instrumente pentru protejarea pieței, dar, preferăm să avem soluții negociate”.
SUMMIT CHINA-UE | Europa învață lecția despre respect și reținere, la Beijing
Wang a transmis că deciziile adoptate de UE au fost și sunt “de natură specială” (cu trimitere evidentă la decuplarea economiei europene de resursele și piața Federației Ruse, în urma războiului din Ucraina – n.m.), China neurmărind niciodată în mod deliberat un excedent comercial, piața uriașă chineză fiind în continuare deschisă Europei, cu atât mai mult cu cât liderii Consiliului European și Comisiei Europene au afirmat, la Beijing, că nu se dorește o decuplare de China, ci doar evitarea riscurilor.
“Nu ar trebui să punem pur și simplu responsabilitatea pe o singură parte sau să dăm vina pe accesul pe piață”, a declarat Wang.
În opinia oficialului chinez, problema supracapacității ar trebui privită din perspectiva globalizării economice, fiind subliniat faptul că noua industrie energetică a Chinei are competitivitate globală și poate juca un rol important în transformarea ecologică a UE și la nivel global.
“Capacitatea de producție în exces este un termen relativ. Nu se poate vedea doar cererea unei anumite țări sau regiuni, ci trebuie să o privim din perspectiva globalizării economice. Noua industrie energetică a Chinei se bucură de competitivitate internațională și poate juca un rol important în tranziția ecologică a UE și în răspunsul global la schimbările climatice. Sperăm că UE va vedea această problemă dintr-o manieră obiectivă și corectă. China nu este de vină pentru impulsul inadecvat pentru creșterea industrială a UE, iar UE nu ar trebui să folosească acest lucru ca pretext pentru a adopta măsuri protecționiste comerciale”, a declarat Wang Wenbin.
Potrivit mesajelor oficiale chineze, este așteptată o creștere a relațiilor China-UE, o intensificare a dialogul și cooperărilor, alături de gestionarea corespunzătoare a diferențelor, pentru a se asigura stabilitatea unei relații reciproc avantajoase.
În timpul celui de-al 24-lea Summit UE-China, care a marcat 20 de ani de parteneriat strategic bilateral, liderii celor două părți au convenit să sprijine și să practice multilateralismul, să intensifice coordonarea internațională, să avanseze reformele în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) și sistemului financiar international, răspunzând în comun provocărilor globale precum schimbările climatice, biodiversitatea, securitatea alimentară și sănătatea publică.
Datele Eurostat arată că, în 2023, valoarea schimburilor comerciale UE-China s-au ridicat, zilnic, la o medie de 2,3 miliarde Euro. În 2023, importurile de vehicule electrice din China în UE au crescut, în primele șapte luni, cu 112% față de perioada similară din 2022 și cu 361% față de 2021. Datele oficiale plasează China pe locul doi în cadrul schimburilor comerciale cu Uniunea Europeană (după SUA), cu un total de 556,1 miliarde euro, în perioada Ianuarie-Septembrie 2023 (167,4 miliarde euro exporturi în China [-1.9%] și 388,7 miliarde euro importuri din China [-17.5%]), cu o balanță netă în defavoarea UE de -221,4 miliarde euro.
