Pentru a doua oară în ultimii ani, China a realizat cu succes aselenizarea pe partea îndepărtată (nevăzută) a Lunii, sonda spațială Chang’e-6 marcând, duminică, importantă pagină în istoria cecetării spațiului cosmic. Noua misiune spațială chineză va avea ca principală sarcină colectarea de mostre dintr-o regiune neexplorată de om de pe suprafața Lunii, mostre care vor fi aduse pe Pământ în acest an.
După lansarea efectuată la data de 3 Mai a.c., sonda spațială Chang’e-6 a ajuns pe orbita lunară, dur după mai bine de trei săptămâni de analize, calibrări și coordonări realizate de pe pe Pământ, la data de 3 Iunie, la ora 6:23 (ora Beijing), a fost realizată aselenizarea în zona desemnată din bazinul Polului Sud-Aitken (SPA).
Potrivit Administrației Spațiale Naționale din China (CNSA), coborârea de pe orbita prestabilită, până pe suprafața lunară, a durat 14 de minute, fiind realizată o aselenizare ușoară, fără probleme, deși este cunoscut faptul că rata eșecului este cea mai ridicată în această zonă a Lunii, dat fiind că este marcată de numeroase cratere adânci, care obturează comunicarea cu centrul de control de pe pământ Pământ, cu sateliții de control, dar și lumina Soarelui care asigură încărcarea cu energie a roboților.
În condițiile în care chiar și cu ajutorul satelitui de comunicare Queqiao-2 fereastra de comunicare cu Pământul este de doar 14 ore pe zi, specialiștii chinezi vor reuși să asigure o comunicare de date eficientă, odată ce vor fi depășite primele 48 de ore de la aselenizare, perioadă în care un braț robotic cu burghiu va fi extins pentru a preleva probe de la suprafața și din scoarța lunară.
China a lansat misiunea lunară Chang’e-6
Dacă misiunea spațială Chang’e-6 se va încheia cu success, iar mostrele prelevate vor ajunge pe Pământ, vor putea fi descoperite informații suplimentare pentru înțelegerea originii Lunii, a schimbărilor geologice și chiar despre formarea universului.
Conform programului CNSA, în 2026 va fi lansată misiunea spațială Chang’e-7 care va include prima navă spațială care va aseleniza la Polul Sud al Lunii, cu misiunea de a căuta dovezi ale existenței apei.
În 2028, China intenționează să lanseze misiunea Chang’e-8, care va coopera cu Chang’e-7, pentru a construi o stație de bază internațională pentru cercetarea științifică, proiectată să fie dezvoltată la Polul Sud al Lunii. Aici vor fi efectuate experimente privind explorarea și utilizarea resurselor lunare.
De asemenea, misiunea Chang’e-8 va testa dacă o bază poate fi construită pe Lună, dar și modul în care poate fi realizată comunicarea pe Lună și Lună-Pământ.
Construcția stației de cercetare de bază este planificată să fie finalizată până în 2030.
Potrivit mitologiei chineze, Chang’e este zeița Lunii și totodată zeița iubirii, având rolul de pețitoare, celebrată anual cu ocazia Sărbătorii Lunii – Sărbătoarea din Mijlocul Toamnei, marcată în cea de-a 15-a zi din a opta lună a anul agricol tradițional chinezesc, în noapte cu Lună plină.
În cooperare internațională, misiunea spațială chineză Chang’e-6 a adus pe Lună patru laboratoare de analiză care vor studia: compoziția ionilor de la suprafața lunară al Agenției Spațiale Europene, un instrument de detectare a Radonului din Franța, un reflector de colț laser din Italia și un CubeSat din Pakistan, toate urmând să între în activitate în perioada imediat următoare.
La nivel mondial, China este a traia țară care a ajuns pe Lună, după SUA și URSS, acestora alăturându-se India și Japonia.
Proiectul stației permanente pe Lună
China și Rusia au demarat în 2022 un program de cooperare spațială pentru perioada 2023-2027, care include dezvoltarea unei Stații Internaționale de Cercetare Lunară (ILRS), care să fie construită până în 2035.
Program include planuri de sprijin pentru dezvoltarea segmentului terestru al sistemelor naționale satelitare ale celor două țări, GLONASS (Rusia) și Beidou (China), dar și o serie de proiecte la care Roscosmos și Agenția Spațială Națională din China (CNSA) vor coopera în următoarele decenii în domeniul explorării spațiale.
ILRS prevede construirea unei stații pe suprafața Lunii până în 2035, până atunci urmând ca pe orbita lunară să fie plasate o serie de facilități experimentale și de cercetare științifică.
Mai mult, ILRS va mai include un sistem de comunicare și zbor Pământ-Lună, un sistem auxiliar de operare pe termen lung pe suprafața lunară, un sistem de deplasare și operațiuni pe suprafața lunară, dar și facilități automate dotate cu instrumente științifice complexe.
Viitoarele misiuni spațiale lunare
Reprezentanții Administrației Spațiale Naționale din China au anunțat că după finalizarea misiunii spațiale Chang’e-6, vor urma misiunile Chang’e-7 și Chang’e-8.
Sonda spațială Chang’e-7 va ajunge la Polul Sud al Lunii, iar misiunea Chang’e-8, va asigura transportul materialelor necesare pentru construcția primară a ILRS.
Pentru deschiderea cooperărilor în domeniul cercetării lunare, China a semnat peste 160 de acorduri de cooperare cu peste 60 de țări și organizații internaționale.
