ROMÂNIA-CHINA 75 DE ANI | Mai avem oameni lucizi, la București (VI)

În noaptea polară în care a intrat diplomația României după 2011, a fost stabilizat înghețul după 2019. Tot ce s-a construit vreme de zeci de ani, a fost tratat cu dezinteres, dărâmat, uitat. Suntem singura țară din lume care a celebrat, în reprezentanța diplomatică din inima Chinei, căderea comunismului. Realist privind, fracturarea relațiilor cu China a fost o condiție plasată în dosarul ascuns al procesului de aderare la NATO și UE, pentru ca apoi această condiție să iasă la lumină. De câțiva ani, politica anti-China dusă de guvernele de la București a devenit un motiv de mândrie. (…)

Din nenorocire, Ministerul român de Externe a devenit un banal difuzor din care se aude spart mesajul euro-atlantic, în anii din urmă au existat și încă există voci lucide, asumate, în spațiul public românesc.
FOTO: Ultima oară când Tricolorul României a fost arborat în Piața Tian Anmen din Beijing, cu ocazia vizitei premierului Victor Ponta în China, 1 Septembrie 2014

Dacă vorbesc de politicieni, toți au un numitor comun: sunt foști. Foști președinți, foști premieri.
Dacă vorbesc de jurnaliști, sunt tot foști, pentru că astăzi nu mai sunt la modă mai ales pe considerentul că manifestă echilibru și nuanțări, refuzând opacitatea și cenzura impusă în mod democratic de SUA și UE.

Profesorul Emil Constantinescu, fost preşedinte al României, aflat la Ningbo în luna Iunie 2015, aprecia dezvoltarea spectaculoasă a Chinei, evoluție pe care mulți din Occident nu o înțeleg. În cadrul unui interviu acordat pentru Radio China Internațional[1], domnul Constantinescu apreciat deschiderea Chinei în fața investițiilor și cooperărilor. “(…) Din păcate, și aici trebuie să spun acest lucru pentru români, cu toată rezerva, dar și cu toată fermitatea, partea de business a fost extrem de slab reprezentată. (…) Sunt afectat profund, o spun din suflet, sunt profund afectat de această slabă participare a României.” (…)

Dialogurile purtate cu domnul Ion Cristoiu, despre Relațiile României cu China, capătă o neprețuită consistență privite dincolo de limitele impuse efemer de o clasă politică slugarnică, vândută, străină de interesele naționale. În ultima zi a anului 2021, sub titlul “Cu nostalgie despre o carte editată de mine în 1999: 23 de personalități ale vieții publice din România despre Miracolul chinezesc”[2], Ion Cristoiu a readus în atenția publică o lucrare extrem de valoroasă pentru memoria comună româno-chineză, un veritabil document istoric privit din perspectiva evoluției relațiilor bilaterale, a cărei copie o am la Beijing.

Volumul “23 de personalități ale vieții publice din România despre Miracolul chinezesc” este cu atât mai important cu cât poate fi considerat o bornă, un moment de cotitură, un început de schimbare de atitudine a guvernelor de la București în relația cu Beijingul. Între cele 23 de personalități ale vremii se regăsesc toate segmentele politice românești, de la stânga, la dreapta. (…)

Coordonatorul proiectului, Ion Cristoiu, reținea în mesajul ‘Cuvânt înainte’: “Se înșeală cine crede că interlocutorii fac declarații protocolare. Parcurgând interviurile, remarci imediat efortul vizitatorului de a înțelege în profunzime ceea ce se vede în plan politic, social, dar mai ales economic. (…) Totuși, dominanta interviurilor e dată de studierea atentă a miracolului chinezesc. Toți interlocutorii se văd obligați să recunoască succesul în plan economic al experimentului. (…) Interviurile alcătuiesc un studiu sui-generis despre realitățile Chinei de azi, capabile să concureze, prin actualitatea observațiilor, cări faimoase scrise și tipărite în Occident de către specialiști în trecutul, prezentul și viitorul Chinei.” (…)

Imaginea și realitățile Chinei sunt supuse uriașei presiuni de manipulare occidentale, promovate prin intermediul trusturilor media și social media, ca urmare a unor jocuri de interese, a declarat fostul premier al României, Adrian Năstase, în cadrul unui interviu transmis, la Beijing, în seara de 22 Iulie 2022, de postul de televiziune China Global Television Network (CGTN)[3].

În cadrul dialogului găzduit de Liu Xin, sub titlul “Cum s-au dezvoltat legăturile China-România după aproximativ 20 de ani?”, Adrian Năstase a declarat că “oamenii (din afara Chinei – n.m.) își vor schimba percepțiile care au fost induse, într-un fel de manipulare, bineînțeles, generată de organizațiile de media globale și de diferite interese ale marile puteri în mass media și social media”, subliniind că tot mai mulți oameni vor înțelege schimbările, nivelul de trai și politicile liderilor chinezi. În acest sens, Adrian Năstase a susținut nevoia de cât mai mult informații legate de realitatea Chineză. În opinia fostului premier român, China are un rol important, nu doar ca membră a Consiliului de Securitate, ci ca o mare putere reală, în ciuda „acuzațiilor lansate de SUA privind dezvoltarea Chinei”. Pe acest fond, Adrian Năastase a arătat că „este corect ca fiecare țară să își asume propria istorie, propriile valori și probleme, propriul teritoriu, propria populație și diferitele probleme”, fără interferențe din exterior. “Nu poți impune din afară propriile valori în altă țară. Și cred că este un document foarte interesant. China se schimbă mult și este o importantă voce a lumii de azi”. (…)

“Este nevoie de maturitate, de o regândire a dialogului, câtă vreme există fisuri în unitatea europeană, dar și dificultăți în relația cu RP Chineză, după decenii de bune relații, când au fost stabilite de comun acord peste 60 de mecanisme de cooperare și dialog, între Uniunea Europeană și China”, a declarat Viorel Isticioaia-Budura, fost Ambasador al României în China și Coreea de Sud, fost Ambasador al UE în Japonia, în cadrul în cadrul video-conferinței intitulate “Cooperarea R.P. Chineză – România, în contextul noilor provocări internaționale”[4], organizat în luna Noiembrie 2022. (…)

Specialist cu anvergură mondială în planul relațiilor diplomatice asiatice, Ambasadorul Viorel Isticioaia-Budura a evidențiat o parte dintre schimbările globale și europene, generate atât de schimbarea paradigmei politico-diplomatice, dar și ca urmare a conflictului din Ucraina, cu efecte majore în domeniul energetic și al infrastructurii economice profunde europene. (…)

Iată de ce, Amansadorul Isticioaia-Budura a subliniat că România are nevoie de parteneriatul cu China, cu precădere în planul schimburilor economice și culturale, România având încă resurse energetice și alimentare, dar având nevoie de investiții majore. “Este momentul reciprocității, în care oameni din România să vadă China așa cum este în realitate, pentru a lega parteneriate consistente cel puțin în domeniul infrastructurii rutiere și feroviare de mare viteză, unde chinezii excelează la nivel global”. (…)

La rândul său, fostul premier Viorica Dăncilă este unul dintre puținii lideri publici din România care răspunde invitațiilor și dialogului cu China. În calitate de președinte al Partidului Națiune Oameni Împreună (NOI), Viorica Dăncilă a fost singurul politician român prezent la cea de-a treia expoziție China – Europa Centrală și de Est (ECE) și la Târgul Internațional de Bunuri de Larg Consum Ningbo 2023[5]. În condițiile în care Ungaria a fost reprezentată la nivel de ministru de Externe, Serbia la nivel de ministru de Finanțe, iar Bulgaria, Croația, Grecia, Ungaria, Serbia, la nivel de ambasador, România nu a avut la eveniment niciun înalt oficial sau reprezentant diplomatic.

Vorbind despre relațiile bilaterale, România-China, domnia sa a subliniat că “pe baza înțelepciunii liderilor chinezi, relațiile de prietenie, relațiile politice, economice, culturale, dintre România și Republica Populară Chineză, vor continua să se intensifice, pe baze solide, de respect reciproc și având ca premisă principiul beneficiilor mutuale”. (…)

Fostul ministru de Externe, Dr. Adrian Severin, și președintele Fundaţiei EURISC, Prof.Dr. Liviu Mureșan, sunt la rândul lor două voci lucide.
În Decembrie 2023, cei doi au răspuns invitației de a participa la Forumul “China in Sight, Global Insight” (Văzând China, perspectivă globală), eveniment organizat la Shenzhen (provincia Guandong) sub tema “Modernizarea în stil chinezesc și cooperarea de înaltă calitate, în cadrul inițiativei ‘O centură, un drum’”[6]. Forumul a reunit 150 de participanți din 30 de țări din Asia, Africa, Europa și Oceania, care, alături de reprezentanți din China, au derulat un schimb de experiențe legat de modul în care China promovează inițiativa “O centură, un drum”, de modul în care este percepută inițiativa în cadrul comunității internaționale.

Apoi, între vocile raționale din spațiul public din România trebuie evidențiați și fostul premier Victor Ponta, Prof.Univ.Dr. Corvin Lupu, Prof.Dr. Dan Dungaciu, profilerul și analistul politic H.D. Hartmann, realizatorul tv Marius Tucă.