Dialogul economic româno – chinez rămâne în zona discuţiilor

După trei zile de discuţii şi întâlniri, derulate în cadrul celei de-a XXI-a sesiuni a comisiei mixte interguvernamentale româno – chineze în domeniul economic, concluziile pot fi concentrate în special în materie teoretică, zona practică fiind acoperită exclusiv de intenţii şi bune intenţii manifestate de partea chineză. Delegaţia condusă de ministrul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri din România, Ion Ariton, a avut o serie de întâlniri cu reprezentanţii unor mari companii chineze dar şi cu vice-ministrul Comerţului din Republica Populară Chineză, Wang Chao. În cadrul evenimentelor, România a prezentat oferte deja cunoscute părţii chineze: unităţile 3 şi 4 de la CNE Cernavodă, centrala Tarniţa – Lăpuşteşti, centura Bucureştiului, canalul Dunare – Bucureşti şi canalul Siret – Bărăgan, reiterate cu ocazia vizitei premierului Emil Boc la Beijing, în luna august, prezentate de asemenea şi în luna mai a.c., cu ocazia unui alt eveniment economic. Semnarea acordurilor privind desecretizarea datelor de la centrala Cernavodă şi cel cu Romcontrol, nu sunt decât paşi pe un traseu care se anunţă încă lung până când, în România, vor ajunge marii investitori chinezi. Orizontul prezentat de ministrul Ariton, privind succesul şi evoluţia pieţei în domeniul energetic este unul la fel de îndepărtat, proiectele fiind expuse pe o plajă care atinge anii 2020 – 2035.
Nevoia de concreteţe în relaţiile bilaterale economice dintre cele două ţări a fost subliniată de ministrul Ariton care a declarat, vineri, în cadrul unei reuniuni organizate la Ambasada României din Beijing, că se doreşte o creştere a nivelului investiţiilor chineze, “valoarea acestora fiind de numai 391,5 milioane USD, plasând R.P. Chineză pe locul 18 în clasamentul general al ţărilor care au investit în România. Este o valoare scăzută faţă de potenţialul investiţional existent în ţara noastră”.
În aceste context, fără îndoială că partea chineză este dispusă să treacă dincolo de bunele intenţii manifestate în mod repetat, dar este uşor de înţeles că atâta timp cât la Bucureşti nu se va depăşi nivelul de tatonare, câtă vreme declaraţiile nu vor fi dublate de acţiuni concrete, de o deschidere care să meargă până la găsirea de soluţii convenabile Chinei, investitorii de aici nu vor acţiona. Nimeni nu se poate aştepta ca după două – trei întâlniri, banii puternicei ţări asiatice să curgă în România, deşi, dacă privim exemplele altor ţări europene, afirmaţia ar putea fi contrazisă. Tocmai de aceea, ştiut fiind că marile companii chineze acţionază în baza unor mesaje politice clare, Guvernul de la Bucureşti trebuie să găsească aceleaşi soluţii şi metode aplicate în Germania, Franţa, Italia sau Marea Britanie, dacă doreşte să depăşească nivelul tatonărilor.
Potrivit ministrului Ion Ariton, vice-ministrul comerţului, Wang Chao, a declarat, în cadrul comisiei interguvernamentale româno – chineze, „că guvernul pe care îl reprezintă acordă o atenţie deosebită relaţiilor economice cu România, ţară devenită unul din principalii parteneri comerciali ai Republicii Populare Chineze în Europa centrala şi de Est”. Reţinerea sau mai degrabă întârzierea cu care China acţionează pe piaţa românească este explicată de Ariton într-o notă organizatorică: „China doreşte să prospecteze foarte bine zonele de investiţie din România pentru ca investiţiile făcute să fie un exemplu pentru întreaga piaţă europeană”. Iată de ce, ministrul român consideră că „relaţiile economice cu China se vor dezvolta puternic în următoarea perioadă, iar numirea noului ambasador la Beijing, în persoana secretarului de stat Doru Costea, va impulsiona acest proces”.
Viitorul ambasador al României în China, Doru Costea, prezent la întâlnirile programate cu ocazia comisiei mixte interguvernamentale româno – chineze, în calitate de ambasador agreat, a declarat „că acest moment, această etapă, reprezintă nu atât un nou început cât o continuare pe care trebuie să o facem cât mai eficientă şi mai cuprinzătoare. România ca prietenă a Chinei, în Europa şi în lume, este gata să facă acest lucru”. Acreditarea secretarului de stat Doru Costea la Bejing va avea loc în următoarele luni, potrivit celor discutate cu acesta în cadrul prezenţei la evenimentul organizat la ambasadă.
Revenind la zona economică, la chestiuni concrete, potrivit ministrului Ion Ariton, compania Huawei va inaugura în februarie 2012, lângă Bucureşti, un Centru European de Cercetare, unde se vor crea peste 1500 de locuri de muncă până în anul 2014. Huawei mai este interesată să dezvolte un proiect în cooperare cu Transelectrica SA, vizând reţele de fibră optică la nivel naţional, investiţia totală în următorii trei ani fiind estimată la peste 200 milionane euro.
Din alt unghi, desfăşurarea comisiei mixte interguvernamentale româno – chineze de la Beijing poate fi analizată şi din perspectiva mass media chineză oficială, care nu a consemnat niciun rând cu privire la eveniment sau întâlnirile avute de ministrul Ariton. Se ştie că în marea ţară asiatică, interesul manifest pentru un parteneriat sau un partener este bine exploatat la nivel de imagine. Altfe spus, evenimentul de la Beijing a fost reflectat exclusiv în presa de la Bucureşti, graţie comunicatelor trimise din capitala Chinei de purtătorul de cuvânt al minstrului Ariton. În mod cert, instalarea noilor ambasadori, atât la Bucureşti cât şi la Beijing va impulsona relaţiile economice şi politice dintre România şi China. România ca ţară aflată în mare nevoie de investiţii şi resurse financiare, China în calitate de pretendentă la poziţia de lider mondial, de ţară cu economie de piaţă liberă şi susţinătoare, pe mai multe fronturi a economiei europene.