Sursa: FORUM.MD
Pentru prima dată în istoria României, reprezentanţi ai autorităţilor din Transnistria au discutat situaţia regiunii separatiste cu omologi din Republica Moldova, la noi în ţară. Universitatea din Sibiu a organizat întâlnirea „istorică” dintre cele două părţi.
Cu toate că discuţiile au scos la iveală atitudini aspre dinspre ambele părţi ale mesei discuţiilor, spre final tonul a fost unul „optimist”. Negocierile demarate din septembrie 2011 par a fi într-un impas, însă soluţii există pentru rezolvarea situaţiei regiunii separatiste, ale cărei autorităţi invocă referendumul din 2006 pentru apropierea de Federaţia Rusă. Aceasta este concluzia întâlnirii.
„Să nu mai fie privită această zonă ca una de front. Transnistria îşi manifestă disponibilitatea pentru discuţii”, arată Alexandr Steţiuc, reprezentant al aşa-numitului Minister de Externe de la Tiraspol.
Lunetiştii României şi bisericile Moldovei
Tonul mai tensionat de la începutul discuţiilor a adus în discuţie chestiuni sensibile. Reprezentanţii Tiraspolului au reproşat implicarea României, prin lunetişti şi spioni, în conflictul transnistrean, în timp ce basarabenii au remarcat „inflamarea” spiritelor în momentul în care Patriarhatul de la Chişinău a încercat înfiinţarea unei parohii în Transnistria. „Pot aduce tensiuni care să ducă la scindări”, a fost explicaţia transnistrenilor. „Observăm o politică de marginalizare şi suprimare a accesului la cultură a moldovenilor din acea regiune”, susţine Diana Benchei, de la Universitatea de Stat din Chişinău.
Economicul se mişcă
Eduard Bumbac, oficial în cadrul Guvernului de la Chişinău pe tema reintegrării transnistrene, arată că numărul agenţilor economici din Transnistria care se înregistrează ca persoane juridice în Republica Moldova (pentru a putea exporta mărfuri) este în creştere. Deja aproape 1.000 de agenţi economici transnistreni s-au înregistrat la Chişinău de la începutul anului, faţă de 67 cât au fost număraţi pe tot parcursul lui 2012. ”Este evident că Tiraspolul vrea să iasă din izolarea politică şi economică”, susţine Bumbac.
Momentul „toamna lui 2013”
Un element important în continuarea discuţiilor îl reprezintă acordul de liber schimb pe care Republica Moldova intenţionează să îl semneze în această toamnă cu Uniunea Europeană, alături de Ucraina. Caz în care, susţin transnistrenii, Federaţia Rusă va recunoaşte independenţa acestei zone. „E un scenariu posibil ca numai Ucraina să semneze acest acord. Caz în care, Republica Moldova se va orienta spre Uniunea euro-asiatică”, admit reprezentanţii Tiraspolului. În acest ultim scenariu, Federaţia Rusă nu mai are motive politice pentru a recunoaşte independenţa.
„Republica Moldova este singurul «cap de pod» al Federaţiei Ruse către Balcani, iar Transnistria este doar o piesă din strategia globală a Federaţie Ruse care vizează încercarea de a domina regiunea extinsă a Mării Negre”, este de părere Viorica Ţîcu, profesor în cadrul Universităţii Libere din Moldova.
Imaginea României
Ambele părţi şi-au arătat recunoştinţa pentru reprezentanţii Universităţii ”Lucian Blaga” din Sibiu, care a avut iniţiativa organizării unei astfel de întâlniri. ”Până acum, despre Transnistria s-a ştiut foarte puţin în România. Informaţiile au fost de multe ori deformate, iar imaginea Transnistriei este una negativă. Or, acest lucru trebuie corectat”, susţine Ogor Shornikov, adjunct al ministrului Afacerilor externe de la Tiraspol. Trebuie amintit că ministerele din capitala regiunii nistrene, precum şi independenţa acestei regiuni, nu este recunoscută nici de Molodova, nici de Rusia sau România. „Este o experienţă bună şi pentru noi, căci şi imaginea României în Transnistria este una cam negativă”, a mai vorbit Shornikov.
„Este bine că ne-am cunoscut şi ne-am dat explicaţii. Concluziile vor fi puse la îndemâna politicului”, a spus prof. Eugen Străuţiu, cel care a organizat dezbaterea „Transnistria – formatul problemei şi posibile soluţii”.
„Aşezaţi-vă la masă şi semnaţi un document politic. Politica paşilor mici nu duce la rezultate. Societatea civilă propune demilitarizarea zonei Transnistriei. Sunteţi într-o zonă secesionistă şi nicăieri în lume într-o astfel de zonă nu s-a produs dezvoltarea economică. Iar eu nu cred că toţi tinerii din Transnistria vor să lucreze în armată”, Eduard Ţugui, Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale Viitorul, Chişinău.
NOTĂ: Mulţumesc prietenului din RM pentru sesizarea acestui material
Sursa foto: EVZ.RO
