Probabil că numai chinezii ar fi putut imagina un un parc uriaş întins pe 513 hectare, pe care să fie amenajate grădini tradiţionale chineze, specifice provinciilor uriaşului stat asiatic. 267 de hectare de verdeaţă, reinventând grădini şi clădiri antice la scară naturală, alături de 246 de hectare de luciu de apă: lacuri, cascade, bazine cu peşti exotici, izvoare, cursuri de apă „inventate” pe acoperişurile clădirilor etc. Mai adaug celor enumerate un muzeu închis în care sunt găzduite câteva grădini tradiţionale şi câteva zeci de restaurante cu o capacitate de 5000 de locuri … Acesta este muzeul grădinilor chinezeşti reunite în cadrul celei de a 9-a ediţii a Expoziţiei Internaţionale a Grădinilor de la Beijing.
Mai mult de un an s-a muncit pentru un eveniment programat să se desfăşoare pe durata a numai şase luni: 18 mai – 18 noiembrie. Numai accesul spre expoziţie a necesitat construirea a peste 10 kilometri de autostradă, pe unele zone fiind ridicate pasaje şi inele de tranzit care fac legătura cu marile artere rutiere care te duc la Beijing. Automat, au fost inventate linii de autobuz speciale pentru acces, o linie de metrou a câştigat o nouă staţie aflată la câteva sute de metri de prima din cele 6 porţi de intrare, iar cinci parcări uriaşe înghit miile de maşini care ajung aici cu precădere la sfârşit de săptămână. Fireşte, după închiderea evenimentului, amenajările vor continua să bucure numerosul public vizitator, autorităţile proiectând aici un alt spaţiu de relaxare, adăugat celor câteva zeci de parcuri şi muzee publice existente în capitala Chinei.
Iată câteva date care descriu de la sine dimensiunea, valoare şi spectaculozitatea muzeului grădinilor chinezeşti reinventate aici la scară naturală: 47 de grădini private, 34 de grădini din tot atâtea ţări, două grădini construite după modele reprezentative continentale (în stilul european şi în stilul arab), nouă grădini de experiment-design, cinci parcuri, 12 clădiri administrative, trei gărdini de interior, cinci grădini botanice, cinci parcuri tematice, două spaţii de joacă pentru copii şi două spaţii culturale şi de recreaţie.
Dacă nu baţi la pas toată această imensă ofertă, fiind permanent impresionat de nivelul investiţiilor, de grija pentru detalii, curăţenie, de numărul angajaţilor, voluntarilor şi al minicarelor electrice care te ajută la nevoie, este greu de imaginat ce înseamnă un muzeu al grădinilor în variantă chinezească. Şi nu doar la nivelul dimensiunilor.
Mai spun doar că un acces general în muzeul grădinilor din Beijing este 100 de yuani, echivalentul a 50 de lei, iar în preţ, ai şansa să urmăreşti o paradă a carelor alegorice care vin să reprezinte, odată în plus, diversitatea culturală a grădinilor chinezeşti.
Uluitor,splendid,mulțumesc frumos pentru acest articol.
[…] reprezinte, odată în plus, diversitatea culturală a grădinilor chinezeşti. (ARTICOL SCRIS DE DAN TOMOZEI, jurnalist român la […]