Literatura românească a fost remarcată, în aceste zile, în cadrul unui amplu articol semnat de Gao Xing (高兴), directorul Revistei „Literatura Universală” din Beijing, text apărut în cotidianul „Beijing Youth Daily„, publicaţie tipărită în mai multe milioane de exemplare.
Sub titlul „Literatura din Europa de Est, nu este doar Milan Kundera” (东欧文学 不只有米兰•昆德拉), Gao Xing, un pasionat vorbitor şi traducător din limba română, a evidenţiat o serie de scriitori originari din România, Albania, Cehia, Polonia, Ungaria şi Bosnia, arătând că cititorii din China acordă un interes tot mai mare literaturii din Europa de Est, iar numărul cercurilor chineze de studiu sunt în creştere. Plecând de la faptul că Editura Huacheng din China a lansat, în urmă cu doi ani, colecţia editorială „Albastrul – Europa de Est”, Gao Xing prezintă o serie de autori, conturând, din perspectivă chineză, imaginea literaturii de după 1989, anul prăbuşirii sistemului comunist în estul european.
„Europa de Est este prezentată de multe ori într-o culoare literară puternic ideologică, pentru că „Europa de Est” este mai mult un concept politic şi un concept is- toric. O perioadă conside- rabilă de timp care a vizat în special Polonia, Ungaria, Cehoslovacia, România, Bulgaria, Albania, Iugosla- via, dar şi alte ţări. Prin urmare, „literatura de specialitate din Europa de Est”, se referă la literatura de specialitate din cele şapte ţări. Acestea au fost sateliţi ai fostei Uniuni Sovietice şi au înregistrat schimbări dramatice, „Eu- ropa de Est” reprezentând un concept de schimbare. Polonia, Republica Cehă, Ungaria, România şi ţările din Europa de Est nu mai sunt dispuse să fie numite aşa, preferând să fie incluse în Europa Centrală şi în ţările din sudul Europei. Mulţi scriitori din aceste ţări încearcă să reziste negării promo- torului acestui concept, clasicul Milan Kundera. În opinia lor, „Europa de Est”, este un concept general extrem de politi- zat al literaturii, o poziţio- nare şi o formă de jude- cată mai puţin favorabilă. Acesta este un gest subtil. În această postură, mân- dria naţională joacă un rol nepreţuit. Motivul pentru care oamenii utilizează în continuare conceptul de „Europa de Est”, este acela că aceste ţări au multe în comun” … iată o serie de puncte de vedere oferite de Gao Xing în debutul articolului, pregătind terenul pentru prezentarea unor scriitori remarcaţi şi recunoscuţi şi datorită dizidenţei lor în faţa sistemelor comuniste din fostul bloc politic.
Gao Xing susţine că, încercând să facă o selecţie a scriitorilor renumiţi din Europa de Est, a trebuit să se confrunte cu subiecte „extrem de politizate”.
România este reprezentată aici de laureata Premiului Nobel pentru Literatură (2009) Herta Müller, actualmente cetăţean german, care, după 34 de ani de locuit în România se stabileşte în Germania. Cu toate acestea, „a insistat să scrie pe tema României, mai precis, a scris despre viaţa din România sub conducerea lui Ceauşescu. Aceasta este strategia ei, un spaţiu inteligent, chiar viclean”. Romanciera Herta Müller este considerată parte a unui spaţiu în care joacă un „rol”, în care „a devenit acuzator”, fapt care va face, în cele din urmă, ca juriul Premiul Nobel pentru Literatură să o desemneze câştigătoare, „Premiul Nobel pentru Literatură, fiind, într-o măsură considerabilă, un echilibru foarte delicat de literatură şi politică”. În acest context (n.m.), este de reţinut faptul că literatura chineză a fost recompensată, în anul 2012, cu Premiul Nobel pentru Literatură atribuit scriitorului Mo Yan, „care cu realism halucinant îmbină poveştile populare, istoria şi contemporaneitatea” (Xinhua).
La rândul său, scriitorul român Norman Manea „a mers pe aceeaşi cale. La vârsta de cincizeci de ani, a părăsit România, stabilindu-se în SUA. De asemenea, el expune şi denunţă mai multe evenimente ale regimului totalitar şi având sprijinul unui consorţiu evreiesc, a căpătat o reputaţie considerabilă atât în Occident, cât şi în Europa de Est, devenind în România un scriitor reprezentativ”.
Capodopera sa „Întoarcerea huliganului”, un roman memorialistic în care „autorul prezintă experienţe de viaţă din lagărele de concentrare ale regimului totalitar, deosebit de şocante”, a fost premiată în Franţa şi SUA, lucrările sale importante fiind traduse în engleză şi franceză. Gao Xing punctează şi faptul că Norman Manea a fost tradus şi în suedeză, fapt care l-a dus foarte aproape de câştigarea „Premiul Nobel pentru Literatură”.
Alături de Herta Müller şi Norman Manea sunt prezentaţi Ismail Kadare (originar din Albania), Milan Kundera, Bohumil Hrabal, Ivan Klima (originari din Cehia), Wislawa Szymborska (originar din Polonia), Bartis Attila (originar din Ungaria), Ismet Prcic (originar din Bosnia) şi Olga Tokarczuk (originară din Polonia). (Click pe imagine)
Iată, privite din perspectiva chineză a lui Gao Xing, câteva note critice la adresa autorilor din Europa de Est, apreciind că aceştia oferă o literatură extrem de „întunecată” (n.m.) la adresa ţărilor de origine. Unul dintre cei vizaţi este Milan Kundera care, în „Eduard şi Dumnezeu” din volumul “Iubiri caraghioase”, „pune credinţa, politica, sexul, situaţiile sociale, precum şi alte subiecte de natură umană să se amestece în mod natural împreună. Nivelul este extrem de bogat. Practicile anormale, multiple … În mod evident, în ochii lui Kundera, totul este discutabil, toate sunt fără valoare şi semnificaţie … Lucrarea este politizată grosolan. Milan Kundera este un romancier al nedreptăţii, marcat total de auto-negare. Prin lucrările politice proprii, Kundera este un ipocrit” …
În oglindă, iată perspectiva europeană a aceluiaşi volum, în viziunea Editurii Humanitas: „Iubirea este pentru Milan Kundera altceva decât blânda visare sau suspin abisal, ceva mult mai palpabil, „epidermic” aproape. Nu maladive fantasme, nu obscure pulsiuni îi imping pe eroii nuvelelor sale unul către altul: în doi, nu e loc de subtile ocoluri şi de inavuabile complexe; totul se reduce la expresia cea mai brutală a esenţialului. Cu nespusă luciditate şi cu enormă ironie, Kundera dezvăluie resorturile cotidiene ale relaţiei de cuplu, care sfârşesc prin a provoca un imens hohot de râs”.
Chiar şi în faţa acestor diferenţe de optică, explicabile măcar din perspectiva experienţelor personale de ordin politic şi social, Colecţia “Albastrul – Europa de Est” îngrijită şi tradusă în parte de Gao Xing, director al revistei „Literatura Universală” din Beijing, reprezintă un important pas spre o reciprocă cunoaştere a vastului domeniu literar.
Aşa cum arătam în august 2012, în articolul Literatură românească premiată în China, volumele „Cartograful puterii” de Gabriel Chifu şi „Poezia română contemporană„, apărute la Editura Huacheng din provincia Guangdong, au fost premiate în cadrul Târgului de carte organizat la Guangzhou, unul dintre cele mai mari evenimente de profil din China. Traducerea volumului „Cartograful puterii” a fost asigurată de Lin Ting, redactor de limba română la Radio China Internaţional şi de Zhou Guangchao, în timp ce volumul „Poezia română contemporană” a fost tradus de Gao Xing, redactor-şef adjunct al revistei “Literatura mondială” din Beijing.
Colecţia de literatură contemporană promovată de Editura Huacheng face parte dintr-un program editorial de stat, fiind considerată de iniţiatori un adevărat „concert” cultural pentru cititorii chinezi.
