Ar trebui să voteze românii stabiliţi în străinătate?

Câţi ne numărăm la alegerile locale? Care este cifra reală a alegătorilor? Este corect să fie prinşi în masa electorală cei peste 2,34 milioane de români care locuiesc în stăinătate? Răspunsurile diferă, motiv permanent de suspiciune, de confuzie şi manipulare social-mediatică.

Potrivit datelor prezentate de Institutul Naţional de Statistică (INS), la nivelul lunii aprilie 2016, numărul alegătorilor cu drept de vot era de 18.267.658 (8.809.402 milioane bărbaţi, 9.458.256 milioane femei / 10.501.199 milioane în mediul urban, 7.766.459 milioane în mediul rural). VEZI ROAEP Varste-gen-loc 07.13-Anexa-nr.-1 05 aprilie 2016

Pe de altă parte, INS anunţa că la 1 ianuarie 2016, populaţia României după domiciliu, adică a celor care deţin un document de identitate emis de autorităţile române, era de 22,242 milioane (12,546 milioane în mediul urban, 9,696 milioane în mediul rural), din care doar aproximativ 19,9 locuiesc pe teritoriul ţării.

Putem observa că la 19,9 milioane locuitori reali ai României, peste 18,2 au drept de vot. Dacă este corect să fie prinşi în cvorumul electoral cei 2,34 de milioane de români aflaţi în afara României, este o discuţie care priveşte exclusiv alegerile generale, în niciun caz alegerile locale, unde se votează doar în localitatea de domiciliu.

Ca român rezident în străinătate de mai mulţi ani, susţin că dreptul de vot acordat celor care nu mai locuiesc în ţară este unul nejustificat din punct de vedere social şi politic, nu doar din punct de vedere numeric. În primul rând, cetăţenii care locuiesc în alte ţări, dincolo de relaţiile familiale, au un tot mai mic contact cu realităţile obiective ale României. În al doilea rând, modelele şi abordările acumulate în teritoriul străin pot conduce la prejudecăţi şi optici lipsite de contactul real şi perspectiva corectă în relaţia cu problemele şi cauzalităţile din ţara de origine.

Altfel spus, un român trăitor departe de casă nu mai poate privi viaţa la fel ca unul care trăieşte zi de zi în propria ţară. Fie şi numai pentru atâta, susţin că dreptul de vot al celor care trăiesc în străinătate nu se justifică, cu atât mai mult cu cât acesta a devenit un cumul de interese politice, un mecanism de manipulare socială şi mediatică. Manipularea electorală a evoluat de la varianta grosieră: cadouri, pomeni şi promisiuni, la varianta soft: manipularea generatoate de ură.