China … prea mică şi prea departe pentru a se vedea din România

Reuniunea Anuală a Diplomației Române (RADR) 2017 a marcat miercuri, la București, întâlnirea ambasadorilor şi consulilor generali cu Președintele Klaus Iohannis. Anterior, diplomaţii s-au întâlnit cu ministrul Afecerilor Externe, Teodor Meleşcanu, cu preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, fiecare dintre cei patru oficiali prezentând mesaje pe marginea intereselor şi strategiilor României. În conţinutul mesajelor oficiale se poate observa cu uşurinţă absenţa interesului pentru subiectul Asia în general şi China în special, în ciuda faptului că „economia” a fost una dintre temele frecvent abordate. (Foto: mae.ro/presidency.ro)

Programată în perioada 29 august – 1 septembrie, în marja Reuniunii Anuale a Diplomației Române a fost consemnată și ceremonia oficială a depunerii jurământului de către ambasadorii numiţi de Preşedintele României în ultimul an, între aceștia regăsindu-se E.S. Bazil Constantinescu, desemnat Ambasador în R.P. Chineză și E.S. Florin Marius Tacu, Ambasador în Singapore.

Revenind la mesajele transmise diplomaților români de către liderii de la București, suma interesului pentru zona Eurasia și China capătă nuanțe derizorii, similare seriozității și implicării concrete demonstrate în zona economică.

Acest cadru al realităţii măsurabile, poate fi un rezultat palpabil al presiunii constante şi tot mai lipsite de perdea exprimate de marile puteri europene, care impun țărilor din estul Uniunii Europene o distanţare economică de China şi Rusia. Aceasta în totală contradicţie cu afacerile prospere şi în dezvoltare pe care, spre exemplu Germania sau Franţa, le promovează cu aceleaşi entităţi.

Analiza mesajelor arată o firească aplecare a interesului României spre Uniunea Europeană, simultan cu un dezechilibru similar dezinteresului lipsit de diplomaţie pentru Federaţia Rusă şi R.P. Chineză, două ţări cu forță și impact în geopolitica și economia mondială. (vezi tabel)

Ușor de observat, fiecare dintre liderii de azi de la București a prezentat mesaje care se constituie într-o oglindă fidelă a preocupărilor din ultima perioadă. Preşedintele Klaus Iohannis (foto) nu a ratat ocazia de a lansat atacuri la adresa guvernării.

„Aveți, așadar, datoria să acționați – cum vă spuneam şi anul trecut – mai viguros şi mai eficient pentru a contracara aceste riscuri, ameninţări şi provocări, pentru a găsi soluții durabile, astfel încât obiectivele naționale ale României să fie realizate, iar românii să fie bine protejați.

În același timp, ca diplomați, este important să beneficiați de un avantaj deosebit, care trebuie păstrat cu orice preț: poziția României de stat stabil din punct de vedere politic, cu o creştere economică importantă, care continuă, cu sincope, întărirea statului de drept.
Dacă păstrarea acestor atuuri rămâne mai ales în responsabilitatea politică a Guvernului şi a coaliţiei majoritare, păstrarea predictibilităţii în politica externă şi de securitate a României, ca stat pe care se poate conta, este şi răspunderea dumneavoastră. Sunt convins că acest imperativ este pe deplin conștientizat de fiecare membru al Corpului Diplomatic şi Consular al României.”

„Aderarea României la Zona Euro, atunci când toate condițiile vor fi îndeplinite, este un pas esențial pentru întărirea rolului României la nivel european. Și, domnule ministru, mi-a plăcut că ați menționat acest obiectiv, chiar dacă unii dintre conducătorii României nu au înțeles încă foarte exact despre ce este vorba, dar o să ne străduim să le explicăm.”

De partea cealaltă, Președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, (foto) a retransmis în cadrul mesajului său dorinţa de a menţine România departe de statutul de actor european de mâna a doua.

„Să recunoaştem, ţara noastră nu va fi niciodată în situaţia de a proiecta în politica internaţională o putere economică şi militară masivă. Ceea ce nu înseamnă că România trebuie să se resemneze cu o condiţie de actor secundar, al cărui profil internaţional să fie definit exclusiv de statutul de membru al Uniunii Europene şi al NATO.”

„Naţiunea noastră este, până acum, singurul trup cunoscut al democraţiei. De aceea cred că în politica noastră externă ar trebui să primeze principiul suveranităţii naţionale. Ceea ce nu înseamnă că suntem chemaţi să devenim toţi naţionalişti, patrioţi în sens populist şi declamator. Naţiunea noastră este profund europeană şi ca atare eminamente civică. A sosit timpul să ne purtăm ca o naţiune de oameni liberi, de cetăţeni egali, legaţi unii de ceilalţi nu de mitologii şi de ideologii, ci de credinţa comună în democraţia liberală, în constituţionalism, în reprezentarea politică, în libera iniţiativă şi domnia legii.”

Deşi a ales să prezinte un mesaj atipic spaţiului diplomatic, Președintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, (foto) a accentuat la rândul său pe realităţile şi tensiunile interne. Timp de aproape nouă minte, Dragnea a vorbit despre situația internă și despre „poporul român din exil”.

„După cum bine știți, și citiți, și vedeți, regimul nostru de viață aici la București este mult mai agitat, este mult mai gălăgios, este plin de certuri politice, de amenințări, de voci ridicate … .”

„Dacă mă întrebaţi care sunt, azi, priorităţile Româniai, vă pot da un răspuns rapid: totul! Suntem atât de decalați în raport cu ceea ce ne dorim să devenim, încât orice direcție de dezvoltare este o urgență. Dar dacă vreți un răspuns rațional, vă răspund că prioritatea noastră numărul unu este economia. România are nevoie de o creștere economică sustenabilă ca de aer. Fără progrese majore aici, toate celelalte planuri de creștere și dezvoltare se poticnesc (…) România nu are posibilitatea unei explozii economice doar cu resursele interne, indiferent câte planuri vor face guvernele și le fac, e clar pentru toți că România poate îmbunătăți viața românilor la nivelul pe care și-l doresc românii, dar nu își poate organiza saltul înainte operând doar cu PIB-ul și cu deficitul bugetar.”

„Plecarea forţei noastre de muncă, a milioanelor de români care au părăsit ţara până în decembrie 2016 nu are cauze subtile. Are cauze economice. Oamenii au plecat să caute bunăstare, iar faptul că nu au găsit-o în ţara lor a făcut din România a treia ţară, poate, de pe glob în ordinea creşterii procentului de migraţie. Acest popor român în exil este cea mai grea pierdere suferită de noi în ultimii 20 de ani. Este o pierdere cu un impact major asupra societăţii şi a economiei. ”

În mod natural, Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, (foto) a prezentat o abordare tehnică, cu un punctaj aplicat pe tematica imediată şi de proximitate a obligaţiilor de politică internă ale României, cu accent firav dar interesant pe:

„(…) miza coeziunii interne, a solidarității și a sprijinului societății românești pentru politica externă.”

„Pentru politica externă a României, o serie de determinanți și factori externi se află într-un amplu proces de transformare. Însă interesele noastre naționale și prioritățile care decurg din acestea nu se schimbă fundamental. Se schimbă, uneori accelerat și chiar surprinzător, maniera în care suntem chemați să urmărim și să realizăm interesele naționale. Azi avem instrumente, mijloace și așteptări noi legate de scopurile și performanța diplomației. Vă invit să folosiți plenar aceste instrumente și mijloace, pentru a răspunde cu profesionalism și onoare așteptărilor la adresa dumneavoastră și la adresa diplomației române, în ansamblul ei!”

În mesajul său, Teodor Meleșcanu a mai subliniat şi continuarea demersurilor de „împrospătare a personalului MAE”, urmând ca până la sfârșitul anului ministerul să aibă „peste 90 de noi colegi”.