CHINA-UE | Josep Borrell este așteptat la Beijing, în această toamnă

După dialogul tensionat din ultimele luni, China anunță că Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, vicepreședintele Comisiei Europene, Josep Borrell, alături de o delegație a comisiei, sunt așteptați în China, în această toamnă, în vederea pregătirii reiunii liderilor China-UE. Anunțul a fost făcut de Ministerul chinez al Afacerilor Externe, în urma dialogului telefonic derulat între ministrul chinez de Externe, Wang Yi, membru și Externe, a făcut remarcile duminică în timpul unei convorbiri telefonice cu vicepreședintele Josep Borrell.

Prezența la Beijing a domnului Borrell este așteptată cu speranță, după ce trei vizite consecutive ale oficialilor europeni: cea a președintelui Consiliul European, Charles Michel, a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și a vice-președintelui executiv al Comisiei Europene (CE), Frans Timmermans, au demonstrat că Uniunea Europeană este reprezentantă de politicieni care nu mai reușesc să înțeleagă nici China, nici realitatea globală, prezentând atitudini și declarații contondente, fapt care determină MAE chinez să afirme cu insistență că UE dialoghează  și acționează urmărind tot mai mult o agendă SUA.

Până la ora redactării acestui text, Serviciul European de Acțiune Externă condus de Josep Borrell nu a transmis nicio reacție în urma dialogului avut, diminică cu ministrul Wang Yi.

Potrivit părții chineze, Wang a exprimat speranța că China și UE pot purta continua dialogul și bunele relații de schimburi, în condițiile în care parteneriatul este cea mai importantă caracteristică a relațiilor China-UE. Pe acest fond, China transmite că a adoptat întotdeauna o atitudine pozitivă în promovarea relațiilor cu UE. Mai mult, China acordă o mare importanță viitorului summit al liderilor celor două părți, exprimând așteptarea ca evenimentul să joace un rol vital în promovarea relațiilor și cooperărilor bilaterale, a subliniat Wang.

De partea cealaltă, potrivit comunicatului părții chineze, Josep Borrell a transmis că Uniunea Europeană este ferm angajată să dezvolte bune relații cu China, strategia Global Gateway a UE și inițiativa chineză „O centură, un drum” nefiind contradictorii, ci complementare, deoarece ambele vizează promovarea dezvoltării globale.
De asemenea, Borrell a adăugat că așteaptă cu nerăbdare să viziteze China pentru a purta un dialog strategic cât mai curând posibil, pentru a pregăti summitul UE-China din acest an și pentru a dezvolta relațiile UE-China.

Cei doi oficiali au mai avut un schimb de opinii cu privire la situația din Ucraina, Niger și o serie de aspecte regionale și internaționale de interes comun.

Amânată de trei ori în ultimele luni, vizita la Beijing a domnului Borrell a fost motivată inițial de o declarație stupefiantă făcută în luna Aprilie a.c., în publicația Le Journal du Dimanche, prin care oficialul UE a cerut marinei militare europene să patruleze în Strâmtoarea Taiwan „pentru a sublinia angajamentul Europei față de libertatea de navigație în această zonă absolut crucială”.

Surprinzătoarea declarație a fost făcută la scurt timp după ce vizita anunțată la Beijing inclusiv de MAE chinez, pentru 13-15 Aprilie, a fost amânată cu doar o zi înaintea sosirii, sub motivul că domnul Borrell a contactat virusul Covid-19.

Borrell este important pentru UE, nu pentru China

Deși la nivel oficial public China nu a reacționat, presa de la Beijing a lansat comentarii virulente la adresa Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, arătând că „Borrell latră la copacul greșit”, că „Apelul lui Borrell pentru patrule navale în Strâmtoarea Taiwan este extrem de provocator” sau că „Apelul unui diplomat de top al UE către marina europeană de a patrula în Strâmtoarea Taiwan este ‘foarte periculos’”.

Totul trebuie privit în cadrul mult mai amplu al declarațiilor lansate de Occidentul colectiv care insistă să facă o paralelă între războiul Rusia-Ucraina, mergând până acolo încât inclusiv politicienii europeni promovează tezele americane privind „democrația versus autocrația” și „astăzi Ucraina, mâine Taiwan”.

Pe de altă parte, trebuie reținut că, în cadrul ultimului dialog bilateral China-UE, derulat la Jakarta în luna Iulie a.c., Beijingul a transmis ferm că între China și UE nu există un conflict de interese fundamental, în condițiile în care ambele părți susțin multilateralismul, multipolaritatea și o mai mare democrație în cadrul relațiilor internaționale.

Un dialog al surzilor China-UE, la Jakarta

Iată de ce, având în vedere că în 2023 China și UE vor marca 20 de ani de la stabilirea parteneriatului strategic cuprinzător, Beijingul solicită UE să își clarifice poziționarea în cadrul parteneriatului și să stimuleze dezvoltarea relației bilaterale, fără să aibă rețineri, fără să încurajeze declarațiile și acțiunile care afectează dezvoltarea.

Nu în ultimul rând, pe fondul schimbărilor și evenimentelor globale, China exprimă susținerea pentru conceptul autonomiei strategice a Uniunii Europene, iar pe subiectul Ucraina, beijingul îndeamnă Bruxellesul „să reflecteze serios asupra cauzelor fundamentale ale conflictului, să abordeze preocupările legitime ale tuturor părților și să elimine în mod fundamental pericolul ascuns al războiului”. În aceste condiții, China susține dialogul pentru pace, continuând să mențină o poziție obiectivă și imparțială.

Poziționări europene, revendicări chineze

La Beijing, absolut toți politicienii și analiștii de politică externă sunt de acord că Uniunea Europeană, sub comisia Ursula von der Leyen a adoptat ideologia și modelul de securitate al SUA, care tradus fără ocoliș înseamnă o atitudine ostilă față de China. Dacă administrația Biden plasează China alături de Rusia în conflictul din Ucraina, Comisia Europeană repetă acest mesaj și adoptă măsuri în consecință, refuzând să observe cel puțin două efecte dezastruoase care lovesc direct cetățenii europeni.

Primul, generat de măsurile anti-Rusia, privește creșterea tuturor costurilor de trai, prin decuplarea economică și de resurse energetice.
Al doilea, generat politicile de „de-riscare” și „decuplare” față de China, care pot conduce la blocarea economiei UE și afectarea directă a investițiilor prospere existente pe teritoriul chinez.

Timmermans a aflat la Beijing că modelul climatic propus de UE este „neștiințific, nedrept și irațional”

Asta arată că actuala Comisie von der Leyen nu servește interesele UE, ci interesele SUA, Uniunea Europeană acceptând să fie victimă sigură în războaiele militare și economice duse de Washington cu Rusia și China.

Un alt aspect pe care Comisia Europeană nu îl înțelege sau refuză să îl înțeleagă este acela că la Beijing este respinsă politica grupurilor sau blocurilor care acționează împotriva altor țări, grupuri sau organizații. Asta nu înseamnă că, atunci când este provocată și iritată, China nu reacționează pe cont și în stilul propriu. Cel mai recent exemplu este cel am mineralelor esențiale în industria militară și a semiconductorilor, unde China deține aproximativ 85% din rezervele globale.

Mai mult, Comisia von der Leyen pare ruptă și de realitățile globale, câtă vreme nu observă că Beijingul repetă insistent că, în ciuda relațiilor generale stabile, cooperările China-UE s-ar putea confrunta cu „suișuri și coborâșuri”, ca efect al politicii duplicitare, bazată pe dublu limbaj, promovate de Bruxelles.

Pe aceste considerente, Comisia Europeană a anunțat prin purtătorul de cuvânt că vizita domnului Borrell, programată pentru săptămâna viitoare la Beijing, a fost contramandată de China, ceea ce, privind faptele în succesiune, nu este tocmai așa. Cel care a generat amânarea vizitei este tocmai oficialul european, ca urmare a declarațiilor belicoase, asupra cărora nu a revenit … încă.

Parteneri, dar nu în orice condiții

China acordă o mare importanță relațiilor cu UE, dar nu în orice condiții și sub nicio formă sub presiune. Cu atât mai puțin în perspectiva declarațiilor făcute de domnul Borrell privind prezența militară europeană în Strâmtoarea Taiwan, „pentru a sublinia angajamentul Europei față de libertatea de navigație în această zonă absolut crucială”.

Potrivit datelor prezentate de Eurostat, schimburile economice bilaterale cu China, în perioada Ianuarie-Aprilie 2023, au ajuns la 249,2 miliarde Euro, din care 74,6 miliarde Euro exporturi UE în China (+2,5% comparativ cu perioada similară din 2022) și 174,6 miliarde Euro exporturi China în UE (-10,5% comparativ cu perioada similară din 2022).

La fel ca în 2022, China rămâne al treilea partener comercial al UE, după SUA cu 277.3 miliarde Euro și Marea Britanie cu 175,4 miliarde Euro.

În 2022, China a fost al treilea cel mai mare partener pentru exporturile de bunuri ale UE (9,0% din total) și cel mai mare partener pentru importurile de bunuri din UE (20,8% din total).
În 2022, dintre statele membre UE, Olanda a fost cel mai mare importator de bunuri din China, în timp ce Germania a fost cel mai mare exportator de bunuri către China. Volumul comercial UE-China a ajuns, în 2022, la 856 miliarde euro, cu un deficit de balanță de 395,7 miliarde pentru UE. (vezi mai multe date AICI)

Potrivit datelor prezentate de guvernul de la Beijing, Uniunea Europeană a fost, în 2022, al doilea cel mai mare partener în relațiile de import-export, după ASEAN. În 2022, valoarea schimburilor bilaterale s-a ridicat la 840 miliarde USD, din care 557,05 miliarde exporturi în UE și 283,24 miliarde USD importuri din UE (cifrele fiind calculate la curs mediu de de schimb. 6,72 yuani/USD).