Borrell este important pentru UE, nu pentru China

Schimburile la nivel înalt dintre China și UE au continuat să avanseze în unele domenii de cooperare, cum ar fi schimbările climatice, în ciuda faptului că vizita în China a Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Josep Borrell (foto), este amânată, anunță presa de la Beijing. Mai mult, Wang Wenbing, purtător de cuvânt al Ministerului chinez al Afacerilor Externe, a declarat ieri că autoritățile din China acordă o importanță deosebită relațiilor cu UE, că mențin schimburi cu UE la toate nivelurile în diverse domenii și că îl așteaptă pe Josep Borrell la Beijing cât mai curând posibil, fără însă a preciza o dată anume.

Mesajul se înscrie în linia de comunicare diplomatică specifică, deși în mod pragmatic China a reacționat ferm și aplicat după ce Comisia Europeană a preluat mesajul promovat de SUA privind „de-riscarea” față de China, dar mai ales prin impunerea unor controale stricte la exporturile chineze de Galiu și Germaniu, esențiale în industria militară și de semiconductori.

Însă, vizita domnului Borrell la Beijing nu poate avea loc până când acesta nu clarifică sau rectifică o declarație care a stârnit iritarea sensibilităților Chinei pe subiectul Taiwan.

În cadrul unui articol apărut la data de 22 Aprilie a.c., în publicația Le Journal du Dimanche, oficialul UE a cerut marinei militare europene să patruleze în Strâmtoarea Taiwan „pentru a sublinia angajamentul Europei față de libertatea de navigație în această zonă absolut crucială”.

„În ceea ce privește Taiwanul, poziția noastră este simplă și consecventă. În ochii noștri, există o singură China. Dar, nu în orice condiții. Și cu siguranță nu prin folosirea forței. De fapt, Europa trebuie să fie foarte prezentă în această problemă, care ne privește din punct de vedere economic, comercial și tehnologic. De aceea, solicit forțelor navale europene să patruleze în Strâmtoarea Taiwan, pentru a sublinia angajamentul Europei față de libertatea de navigație în această zonă absolut crucială.” (22 Aprilie 2023)

Surprinzătoarea declarație a fost făcută la scurt timp după ce vizita anunțată la Beijing inclusiv de MAE chinez, pentru 13-15 Aprilie, a fost amânată cu doar o zi înaintea sosirii, sub motivul că domnul Borrell a contactat virusul Covid-19.

Deși la nivel oficial public China nu a reacționat, presa de la Beijing a lansat comentarii virulente la adresa Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, arătând că „Borrell latră la copacul greșit”, că „Apelul lui Borrell pentru patrule navale în Strâmtoarea Taiwan este extrem de provocator” sau că „Apelul unui diplomat de top al UE către marina europeană de a patrula în Strâmtoarea Taiwan este ‘foarte periculos'”.

Totul în cadrul mult mai amplu al declarațiilor lansate de Occidentul colectiv care insistă să facă o paralelă între războiul Rusia-Ucraina, mergând până acolo încât inclusiv politicienii europeni promovează tezele americane privind „democrația versus autocrația” și „astăzi Ucraina, mâine Taiwan”.

Iată de ce, exprimând public o atitudine detașată, China transmite că domnul Josep Borrell este așteptat la Beijing cât mai curând posibil. Ce înseamnă „cât mai curând” depinde doar de oficialul european, care în mod firesc nu ar trebui să repete pe teritoriu chinez eroarea consemnată în Le Journal du Dimanche.

La Beijing, absolut toți politicienii și analiștii de politică externă sunt de acord că Uniunea Europeană, sub comisia Ursula von der Leyen a adoptat ideologia și modelul de securitate al SUA, care tradus fără ocoliș înseamnă o atitudine ostilă față de China. Dacă administrația Biden plasează China alături de Rusia în conflictul din Ucraina, Comisia Europeană repetă acest mesaj și adoptă măsuri în consecință, refuzând să observe cel puțin două efecte dezastruoase care lovesc direct cetățenii europeni.

Primul, generat de măsurile anti-Rusia, privește creșterea tuturor costurilor de trai, prin decuplarea economică și de resurse energetice.
Al doilea, generat politicile de „de-riscare” și „decuplare” față de China, care pot conduce la blocarea economiei UE și afectarea directă a investițiilor prospere existente pe teritoriul chinez.

Asta arată că actuala Comisie von der Leyen nu servește interesele UE, ci interesele SUA, Uniunea Europeană acceptând să fie victimă sigură în războaiele militare și economice duse de Washington cu Rusia și China.

Un alt aspect pe care Comisia Europeană nu îl înțelege sau refuză să îl înțeleagă este acela că la Beijing este respinsă politica grupurilor sau blocurilor care acționează împotriva altor țări, grupuri sau organizații. Asta nu înseamnă că, atunci când este provocată și iritată, China nu reacționează pe cont și în stilul propriu. Cel mai recent exemplu este cel am mineralelor esențiale în industria militară și a semiconductorilor, unde China deține aproximativ 85% din rezervele globale.

Mai mult, Comisia von der Leyen pare ruptă și de realitățile globale, câtă vreme nu observă că Beijingul repetă insistent că, în ciuda relațiilor generale stabile, cooperările China-UE s-ar putea confrunta cu „suișuri și coborâșuri”, ca efect al politicii duplicitare, bazată pe dublu limbaj, promovate de Bruxelles.

Pe aceste considerente, Comisia Europeană a anunțat prin purtătorul de cuvânt că vizita domnului Borrell, programată pentru săptămâna viitoare la Beijing, a fost contramandată de China, ceea ce, privind faptele în succesiune, nu este tocmai așa. Cel care a generat amânarea vizitei este tocmai oficialul european, ca urmare a declarațiilor belicoase, asupra cărora nu a revenit … încă.

Nabila Massrali, purtător de cuvânt pentru Afaceri externe și politica de securitate al Comisiei Europene, a declarat marți că: „din păcate, am fost informați de omologii chinezi că datele preconizate pentru vizita programată săptămâna viitoare nu mai sunt posibile și că trebuie să căutăm alternative”.

Comisia Europeană trebuie să găsească o soluție, măcar la nivelul dialogului cu China, pentru că este greu de înțeles cum în timp ce dorește un parteneriat cu Beijingul, Bruxellesul acuză concurența și rivalitatea sistemică chineză, copiind mesajele SUA.

Pe acest fond, China așteaptă o repoziționare măcar de mesaj din partea UE. Ratarea unei a treia vizitei europene la Beijing în 2023, după cea a președintei Comisiei, Ursula von der Leyen, și a vice-președintelui executiv Frans Timmermans, tratați cu respectul cuvenit dar cu răceală și fără rezultate reale, nu are cum să fie în beneficiul niciunei părți.

China acordă o mare importanță relațiilor cu UE, dar nu în orice condiții și sub nicio formă sub presiune. Cu atât mai puțin în perspectiva declarațiilor făcute de domnul Borrell privind prezența militară europeană în Strâmtoarea Taiwan, „pentru a sublinia angajamentul Europei față de libertatea de navigație în această zonă absolut crucială”.

Potrivit datelor prezentate de Eurostat, schimburile economice bilaterale cu China, în perioada Ianuarie-Aprilie 2023, au ajuns la 249,2 miliarde Euro, din care 74,6 miliarde Euro exporturi UE în China (+2,5% comparativ cu perioada similară din 2022) și 174,6 miliarde Euro exporturi China în UE (-10,5% comparativ cu perioada similară din 2022).

La fel ca în 2022, China rămâne al treilea partener comercial al UE, după SUA cu 277.3 miliarde Euro și Marea Britanie cu 175,4 miliarde Euro.

În 2022, China a fost al treilea cel mai mare partener pentru exporturile de bunuri ale UE (9,0% din total) și cel mai mare partener pentru importurile de bunuri din UE (20,8% din total).
În 2022, dintre statele membre UE, Olanda a fost cel mai mare importator de bunuri din China, în timp ce Germania a fost cel mai mare exportator de bunuri către China. Volumul comercial UE-China a ajuns, în 2022, la 856 miliarde euro, cu un deficit de balanță de 395,7 miliarde pentru UE. (vezi mai multe date AICI)

Potrivit datelor prezentate de guvernul de la Beijing, Uniunea Europeană a fost, în 2022, al doilea cel mai mare partener în relațiile de import-export, după ASEAN. În 2022, valoarea schimburilor bilaterale s-a ridicat la 840 miliarde USD, din care 557,05 miliarde exporturi în UE și 283,24 miliarde USD importuri din UE (cifrele fiind calculate la curs mediu de de schimb. 6,72 yuani/USD).

În aceste condiții, UE are de ales dacă va insista pe o relație tensionată cu China. Prin vocea premierului Li Qiang, în timpul vizitei de luna trecută efectuată în Europa, China a reafirmat că cel mai mare risc este reprezentat de lipsa de cooperare, iar cel mai mare pericol de securitate este lipsa dezvoltării relațiilor.

Vizita la Beijing a Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate va avea loc, la o dată pe care o vom afla curând. La fel cum vom afla dacă actuala Comisie Europeană va insista să accentueze divergențele dintre Uniunea Europeană și China, promovând teme pe care Beijingul nu acceptă nici lecții, nici staturi: relația cu Rusia, accesul pe propria piața și drepturile omului. De ce are China o astfel de poziție? Pentru simplul fapt că este și se comportă ca un stat suveran în propriile granițe.