Liderii economiilor emergente de top s-au reunit joi, în localitatea Sanya din provincial Hainan (China), în cadrul celui de-al treilea Summit al ţărilor BRICS – Bazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud. Premierul Indian – Manmohan Singh, preşedintele Rusiei – Dmitri Medvedev, al Chinei – Hu Jintao, al Braziliei – Dilma Rousseff şi al Africii de Sud – Jacob Zuma (FOTO 1, în ordine de la stânga la dreapta) s-au reunit pe fondul crizei din Orientul Mijlociu şi al problemelor economice globale, summitul încheindu-se prin adoptarea “Declaraţiei de la Sanya.
Un document prin care liderii ţărilor participante au vizat între altele sistemul monetar, rolul DST (drepturile speciale de tragere), extinderea capacităţiilor de producţie dar şi reforma Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU). Cu alte cuvinte, occidentului extrem de expansiv şi de puţin lipsit de diplomaţie când îşi simte ameninţat interesele, BRICS îi propune o variantă a dialogului ceva mai puţin tensionată şi oricum cu bătaie lungă. S-ar putea spune că sistemul chinez reuşeşte să impună ritmul în cadrul acestei organizaţii care revendică dreptul de egal între egali pentru toate statele membre atât în interiorul BRICS cât şi în cadrul organismelor internaţionale din care cele cinci ţări fac parte.
Dincolo de declaraţiile pentru apărarea păcii şi prosperităţii, stabilităţii internaţionale şi prieteniei dintre popoare, summitul de la Sanya reuşeşte să lanseze un semnal – alternativă la organismele mondiale parcă rutinate, dominate prea evident de aceleaşi voci şi interese.
Preşedintele Chinei, Hu Jintao, gazda evenimentului, a declarat că „în al doilea deceniu al secolului 21, avem nevoie luăm în considerare modul în care societatea umană va fi în măsură să asigure un secol de pace şi de prosperitate comună. Împărtăşim sentimentul că utilizarea forţei trebuie evitată”. Mesajul este adresat mai ales nemembrilor BRICS şi se traduce prin respingerea tensiunilor din Nordul Africii şi nu numai.
Aşa cum am mai spus, în Declaraţia de la Sanya a fost exprimată îngrijorarea profundă faţă de turbulenţe din Orientul Mijlociu şi în special faţă de evenimentele din Libia. Nu este de scăpat din vedere nici faptul că patru dintre cele cinci ţări BRICS s-au respins rezoluţia Consiliului de Securitate al ONU de instituire a zonei „no flye” deasupra Libiei şi autorizării de a se lua toate măsurile necesare”pentru protejarea civililor, care, potrivit ţărilor BRICS, au deschis calea atacului aerian. Africa de Sud, singura membră BRICS care a fost în favoarea rezoluţiei este acum principalul mediator în procesul de încetare a focului în Libia.
Legat de Libia, preşedintele Dmitri Medvedev, a declarat că alături de membrele BRICS Rusia este profund îngrijorat de evenimentele din Libia şi de numărul victimelor în rândul civililor. Presa moscovită îl citează pe Medvedev subliniind că „problema ar trebui să fie rezolvată prin eforturile politice şi diplomatice, nu prin folosirea forţei. Dorim să continue cooperarea noastră în Consiliul de Securitate al ONU privind Libia”.
Premierul indian Manmohan Singh a declarat că „prioritatea noastră (a BRICS – n.a.) este transformarea rapidă socio-economică a poporului nostru şi a naţiunilor în curs de dezvoltare. Cooperarea noastra nu este îndreptată împotriva cuiva”.
Interesele BRICS sunt multiple şi complicate, privite din perspectiva occidentului, principalele îngrijorări exprimate la Sanya fiind legate de volatilitatea excesivă a preţurilor la materiile prime, în special cele pentru alimente şi energie. Acestea au fost catalogate drept cauze care au condus la apariţia şi accentuarea actualei crize economice mondiale. Liderii BRICS îşi propun să colaboreze în domeniul sănătăţii publice, politicilor regionale, economice şi de mediu, în domeniul ştiinţei şi tehnologiei.
BRICS reprezintă mai mult de 40% din populaţia lumii, în vreme ce PIB-ul însumat, potrivit Fondului Monetar International, depăşeşte 18% din totalul înregistrat la nivel mondial în anul 2010.
Declaraţia de la Sanya
Sistemul monetar – Structura de conducere a instituţiilor financiare internaţionale va trebui să reflecte schimbările din economia mondială. Prin urmare, reprezentarea economiilor emergente şi a ţărilor în curs de dezvoltare va trebui să crească.
Dezbaterile DST – Salutăm discuţia despre rolul DST (drepturile speciale de tragere) în sistemul monetar internaţional existent, inclusiv compoziţia coşul monetar DST.
Creşterea supravegherii – Solicităm în continuare supravegherea financiară internaţională pentru reglementarea, consolidarea şi coordonarea politicilor şi regulamentelor financiare, pentru promovarea dezvoltării pieţelor financiare globale şi a sistemelor bancare.
Creşterea capacităţilor de producţie – Comunitatea internaţională trebuie să colaboreze pentru creşterea capacităţii de producţie, consolidarea relaţiei producător – consumator, pentru a echilibra cererea şi oferta, sporind în acelaşi timp sprijinul pentru ţările în curs de dezvoltare.
Tensiunile regionale – Suntem profund îngrijoraţi de tensiunile din Orientul Mijlociu, Africa de Nord şi regiunile Africii de Vest. Utilizarea forţei trebuie evitată în rezolvarea tensiunilor regionale.
Reforma ONU – Reafirmăm necesitatea unei reforme cuprinzătoare a ONU, inclusiv a Consiliului de Securitate, pentru a deveni mai eficiente şi reprezentative, pentru a face faţă cu succes provocărilor globale actuale.
[…] Articolul întreg poate fi citit aici […]