Anul Nou chinezesc 2018, între devotament și îmbelșugare

Întregul continent asiatic este dominat de tradiție și orgoliu cultural, aspecte regăsite în fibra profundă a celor care prețuiesc timpul și moștenirea cu valoare istorică primită în dar. Asia de est a intrat în atmosfera Sărbătorii Primăverii (Chunyun/春运), eveniment cunoscut în întreaga lume drept Anul Nou chinezesc, devenit în anii din urmă un fenomen cu puternice conotații economice și reverberații la nivel mondial. Pentru a înțelege această latură este suficient să fie cunoscute câteva cifre valabile pentru cele 40 de zile (1 februarie – 12 martie a.c.) cât durează întreaga perioadă de sărbătoare: în interiorul Chinei vor fi înregistrate 2,98 miliarde de călătorii (feroviar, aerian, naval și rutier), fiind estimate încasări din turism de 476 miliarde yuani (aproximativ 68 miliarde USD). De asemenea, doar principalul aeroport al Beijingului va înregistra aproximativ 68.200 decolări și aterizări, cu o medie zilnică de 1.704 curse. Pe de altă parte, Ministerul chinez al Culturii a demarat proiectul „Sărbătoarea Primăverii vesele” care prevede evenimente în peste 400 de orașe din întreaga lume. La București, Casa Româno-Chineză şi Ambasada Republicii Populare Chineze au organizat, la Atheneul Român, un spectacol de cântece şi dansuri tradiţionale din Mongolia Interioară, susținut de ansamblul “Nair Ethnic Group”.

Potrivit calendarului tradițional chinez, lumea va intra în anul câinelui de pământ (16 februarie 2018 – 4 februarie 2019), semn zodiacal caracterizat prin devotament, belșug și tendințe pacificatoare. Numerele norocoase ale acestui an vor fi 3, 4, 9 (și combinațiile acestora), culorile norocoase: roșu, verde și purpuriu, iar florile norocoase: trandafirul și orhideea.

În mod cert, Anul Nou chinezesc este o bună ocazie pentru evaluări și proiecții, având în vedere că sărbătoarea precede cel mai important eveniment politic național al Chinei, întrunirea celor două foruri supreme (parlamentul național) în sesiune anuală. Iată de ce, dincolo de sărbătoare, această perioadă este marcată de bilanțuri și cifre, asupra celor din urmă dorind să insist.

Dimensiunile conferă Chinei un avantaj cantitativ, oricare dintre aspectele sociale și economice ar fi avute în vedere. De aici, ambițiile și orgoliile privind transformarea internă și afirmarea la nivel mondial generează, plecând de la Beijing, un amplu proiect de înnoire aplicat la nivelul întregii țări, fie că vorbim de continuarea procesului de deschidere spre exterior, fie că vorbim de participarea și contribuția directă la cea de-a patra revoluție industrială.

Industria chineză a crescut cu 28.000 de miliarde yuani în 2017, iar creşterea profitului raportat de companii a fost cea mai ridicată din ultimii cinci.
Astfel, numai în 2017, bugetul alocat de China pentru cercetare s-a ridicat la 1.760 miliarde yuani, aproximativ 2,15% din Produsul Intern Brut, cu 70,9% mai mult comparativ cu anul 2012.
Numărul utilizatorilor de Internet din China era, în decembrie 2017, de 772 milioane, cu 40,74 milioane mai mult față de 2016, gradul de acoperire națională fiind de 55,8%. De asemenea, numărul chinezilor care folosesc servicii de Internet prin telefonul mobil a ajuns la 753 milioane (97,5% din total).
Numărul intrărilor și ieșirilor la frontieră realizate de chinezi, în anul 2017, a fost de 598 de milioane, în creștere cu 4,76% față de 2016.
Până la sfârșitul anului 2017, în China se aflau în circulaţie 200.000 de autobuze cu energii noi, pentru anul 2020 fiind stabilită o țintă de 600.000.
La începutul anului 2018, peste 2,3 milioane de biciclete se aflau la dispoziția publicului în sistem sharing, cu un număr înregistrat de utilizatori de peste 200 de milioane.
Rata de urbanizare la nivel național a ajuns la 58,52%, cu 813,47 milioane locuitori (cu 20,49 milioane peste finalul anului 2016), reprezentând 58,52% din populaţia totală a Chinei.
Un număr de 30.000 de universități, licee și școli au în programă cursuri de fotbal, numărul acestoa urmând să ajungă, până în anul 2025, la 50.000, în cadrul unui proiect susținut la nivel național de Ministerul chinez al Învățământului.
La sfârşitul anului 2017, China avea o populație de 1.390.080.000 de persoane, cu 7,37 milioane mai mult faţă de sfârșitul anului 2016. În 2017, (al doilea an de aplicare a politicii „doi copii la un cuplu”, au fost înregistrate 17,23 milioane de nașteri, cu o natalitate de aproximativ 12‰. Din total, 51% dintre nou-născuți au fost al doilea copil la familie. După vârstă, populația activă (16-59 de ani) reprezenta aproape 65%, iar populația peste 60 de ani era de aproape 17%. După gen, raportul bărbați/femei era, la finalul lui 2017, de 104,81/100.
Nu în ultimul rând, în 2018 China își propune o creştere economică de 6,7-6,9%.

Revenind la evenimentul central al acestei perioade, trenurile de mare viteză (250-350 km/h) vor asigura 57,5% din călătoriile pe calea ferată. Pe lângă cele 3.819 perechi de trenuri care funcționează în mod regulat zilnic, alte 1.152 de perechi vor fi introduse în circulație.

La sfârșitul anului 2017, căile ferate din China măsurau 127.000 de kilometri, din care 25.000 de kilometri reţea de mare viteză (66,3% din totalul mondial).

Alături de transportul feroviar, pe durata celor 40 de zile ale Sărbătorii Primăverii în China sunt programate 15.000 de curse aeriene interne, 840.000 de autocare și peste 20.000 de vapoare și ambarcațiuni pentru călători.

În condițiile în care veniturile sunt în ascensiune, un număr tot mai mare de chinezi devin clienți ai marilor rețele de turism având ca țintă cele mai exotice și costisitoare destinații.

Aproximativ 6,5 milioane de chinezi vor călători în străinătate în timpul Festivalului Primăverii, având ca destinații 68 de țări și regiuni, ajungând până în Antarctica.
Spre exemplu, de la începutul anului 2018, peste 2.000 de chinezi au cumpărat pachete turistice la Polul Sud, după ce anul trecut au fost efectuate 5.700 de călătorii. Costurile minime pentru o astfel de expediție sunt de peste 20.000 USD.

Înainte de a prezenta, așa cum am făcut-o în ultimii ani, tradițiile chineze ocazionate de Sărbătoarea Primăverii, mai amintesc faptul că procesul migrator devenit în zilele noastre cele mai mare fenomen la nivel nivel planetar își are începutul în anii ’70. Atunci, a fost demarată reforma de deschidere iar odată cu aceasta mulți chinezi au ales să plece din localităţile natale în alte zone, pentru a munci ori studia. Aceștia se întorc acasă în jurul Sărbătorii Primăverii, pentru a celebra Anul Nou chinezesc alături de familie. Statisticile arată că în 1979 au fost înregistrate aproximativ 100 de milioane de călătorii, cifră care a crescut constant până aproape de trei miliarde în zilele noastre.

Anul Nou chinezesc

Evenimentul este cunoscut sub numele de „Sărbătoarea Primăverii” pentru că porneşte de la începutul primăverii. Sărbătoarea este atât de veche încât nu se mai ştie când a fost celebrată pentru prima dată. Există destul de multe surse şi explicaţii, toate având un numitor comun: Nian/年, care în limba chineză înseamnă „an” şi care a fost iniţial numele unui monstru care făcea prăpăd printre oameni la finalul iernii.

Una dintre legende spune ca fiara Nian (foto) avea o gură atât de mare încât făcea să dispară o mulţime de oameni dintr-o singură înghiţitură. De aceea, oamenii erau foarte speriaţi. Tot căutând soluţii pentru a scăpa de monstru, într-o zi, un bătrân s-a oferit să îl supună pe Nian.

Bătrânul l-a găsit pe monstru şi a început să-i vorbească. „Am auzit că eşti capabil să înghiţi alte animale de pradă în locul oamenilor, care nu se numără printre adversarii tăi. Eşti capabil cu adevărat să faci asta?” Provocat, de atunci, monstrul Nian a început să mănânce numai animale de pradă şi mai ales pe cele care deranjau gospodăriile oamenilor, furându-le animalele domestice. Acum, că Nian nu îi mai deranja, oamenii au început să se bucure de viaţa lor paşnică. Înainte de a pleca, bătrânul le-a mai spus oamenilor să pună, la sfârşitul fiecărui an, pe ferestrele şi uşile caselor, decoraţiuni din hârtie roşie, pentru a-l speria pe Nian în cazul în care ar vrea să se mai întoarcă vreodată, pentru că de culoarea roşie se temea cel mai mult. După această ispravă, bătrânul a dispărut fără urmă. Mai târziu, oamenii aveau să înţeleagă că el era un zeu nemuritor.

De atunci, tradiţia de a-l speria pe Nian s-a transmis din generaţie în generaţie. Termenul „guo Nian”, care poate însemna „trecerea lui Nian” a devenit peste timp „Sărbătoarea Anului Nou”. Obiceiul de a pune pe ferestre şi uşi ornamente din hârtie roşie şi de a aprinde artificii pentru a-l speria pe Nian este o dovadă că acesta este încă liber şi că mai are o şansă de a reveni între oameni. Chiar dacă azi oamenii au uitat legenda lui Nian, continuă să promoveze tradiţia ornamentelor şi artificiilor, organizând mari petreceri.

SĂRBĂTOAREA PRIMĂVERII

Sărbătoarea Primăverii este cea mai important sărbătoare a poporului chinez, echivalentul Crăciunului pentru occidental. Este momentul când toţi membrii familiei se adună, toţi cei care trăiesc departe de casă revin în familie. De aceea, această perioadă, pentru o jumătate de lună, este cea mai aglomerată pentru sistemele de transport. Aeroporturile, gările şi staţii de autobuz pe distanţe lungi sunt arhipline. Iată unul dintre motivele pentru care Guvernul chinez a decis ca toată lumea să aibă şapte zile libere pentru sărbătorirea Noului An.

Înainte de venirea Anului Nou, oameni trebuie să facă curat în case şi în gospodărie să îşi cureţe hainele şi toate uneltele de lucru. Apoi, începe decorarea camerelor, peste tot fiind o atmosferă de bucurie şi sărbătoare. Casele se împodobesc cu mesaje tradiţionale care subliniază caligrafia chineză. Mesajele sunt scrise cu caractere negre pe hârtie roşie. Caracterul chinezesc „Fu/福” (cu sensul de binecuvântare sau fericire), este nelipsit. De multe ori cracterul este plasat cu capul în jos, ceea ce, în chineză, înseamnă că binecuvântarea este prezentă. De asemenea, două felinare mari şi roşii sunt ridicate pe laturile uşii principale.

Focurile de artificii sunt nelipsite din Sărbătoarea Primăverii. Chinezii cred că sunetul scos de artificii alungă spiritele rele. Însă, din motive de securitate şi ca urmare a poluării, articifiile au fost complet sau parţial interzise în oraşele mari. Spargerea de baloane sau ascultarea la maxim a sunetelor care imită petardele înlocuiesc, azi, fostele spectacole de artificii. În China trăiesc 56 de grupuri entice care sărbătoresc Festivalul Primăverii aproape în aceeaşi zi, chiar dacă au obiceiuri diferite.

15 ZILE DE SĂRBĂTOARE

În prima zi a noului an, mulţi dintre chinezi evită să consume carne, deoarece se crede că acest lucru va asigura o viaţă lungă şi fericită, fapt care este apreciat de zeii cerului şi pământului.
În a doua zi, chinezii aduc rugăciuni strămoşilor şi tuturor zeilor. În această zi animalele din curte, în special câinii, primesc mâncare suplimentar, deoarece se crede că a doua zi este ziua de naştere a tuturor câinilor.
A treia şi a patra zi sunt rezervate pentru întărirea relaţiilor de familie. Fii şi fiicele aduc cadouri părinţilor şi naşilor, fie că sunt de botez sau de cununie.
Cea de a cincea zi a Anului Nou este numită Po Wu. În această zi chinezii rămân acasă pentru a saluta zeul bogăţiei. Nimeni nu merge în vizită pentru că se consideră că este un gest aducător de ghinion. “Po Wu” poate fi tradus şi prin “răul alungat în a cincia zi”, eveniment marcat de obicei prin spargerea unui obiect sau prin zgomot de artificii.
Din ziua a şasea până în a zecea zi, chinezii îşi vizitează rudele şi prietenii. Sunt zilele în care templele sunt vizitate pentru a se aduce rugăciuni pentru noroc şi sănătate.
A şaptea zi a Anului Nou este ziua rezervată agricultorilor, când aceştia prezintă recolta din anul încheiat. Agricultorii pregătesc o băutură făcută din şapte feluri de legume, specială pentru acest eveniment. Ziua a şaptea este, de asemenea, considerată ziua de naştere a fiinţelor umane, când sunt consumaţi tăiţei care sunt simbolul longevităţii dar şi peşte crud, ca simbol al succesului.
În a opta zi oamenii din provincia Fujian organizează o altă cină pentru reîntregirea familiei, iar la miezul nopţii se roagă lui Tian Gong – Dumnezeul Cerului.
A noua zi este ziua în care se aduc ofrande împăratului de jad.
Din a zecea până în a douăsprezecea zi sunt invitaţi la cină prietenii şi rudele. După consumul bogat de alimente vreme de atâtea zile, în ziua a 13-a se consumă orez simplu, verdeaţă şi muştar.
În cea de-a 14-a zi încep pregătirile pentru Festivalul Lanternelor, care are loc în noaptea dintre 14 şi 15.

Sărbătoarea Anului Nou chinezesc începe cu luna nouă, în prima zi a noului an şi se termină pe lună plină, 15 zile mai târziu. La 15 zile după Anul Nou este organizat Festivalul Lanternelor, care este sărbătorit pe timp de noapte, când copiii se plimbă cu felinare în cadrul unei parade.

FESTIVALUL LAMPIOANELOR

Anul Nou Chinezesc începe cu Luna Noua, în prima zi a noului an şi se termină pe lună plină, 15 zile mai târziu. La 15 zile după anul nou este organizat Festivalul Lanternelor (Yuánxiāo jié/元宵节), care este sărbătorit pe timp de noapte, când copiii se plimbă cu felinare în cadrul unei parade.

Calendarul chinezesc se bazează pe o combinaţie de cicluri ale Lunii şi Pământului. Ciclul lunar este de aproximativ 29,5 zile. În scopul de a-l potrivi cu calendarul solar, chinezii inserează o luna în plus o dată la şapte ani. Acest lucru este la fel ca adăugarea unei zile în plus în calendarul anului bisect. Iată motivul pentru care, conform calendarului solar, Anul Nou chinezesc cade în fiecare an la o dată diferită.

MASA TRADIŢIONALĂ

Cu siguranţă, multe alimente sunt consumate în timpul festivităţilor de Anul Nou chinezesc, mai mult ca oricând în altă perioadă a anului. Acum alimente tradiţionale sunt pregătite în mari cantităţi pentru familie şi prieteni, precum şi pentru cei apropiaţi sau cei care au murit.
În ziua de Anul Nou, familiile de chinezi mânâncă un fel de mancare vegetariană numită „Jai”. Deşi ingredientele care compun jaiul sunt legume rădăcinoase sau fibroase, mulţi oameni atribuie acestei mâncări calităţi superstiţioase.
Pe masa chinezilor se mai află şi un peşte întreg, pentru că reprezeintă resolidaritarea şi abundenţa, dar şi un pui bine rumenit care reprezintă prosperitatea. Puiul, la fel ca şi peştele, trebuie să fie obligatoriu întreg, cu cap, coada şi picioare. Pe masă se pun şi tăiţei care, la fel, trebuie să fie netăiaţi, deoarece reprezintă longevitatea.
În sudul Chinei, mâncărurile preferate sunt „Gao” – orez dulce vâscos şi „Zong Zi” – orez înfăşurat în frunze de stuf. În nord, se pregăteşte pâine din grâu şi mici găluşte din carne.

SĂRBĂTOAREA FAMILIEI

Ajunul Anului Nou şi ziua de Anul Nou sunt celebrate în familie, fiind un timp al reuniunii şi mulţumirii. În urmă cu sute de ani, celebrarea era subliniată, în mod tradiţional, cu o ceremonie religioasă organizată în onoarea Cerului şi Pământului, a zeilor care protejau casele şi strămoşii familiei. Sacrificiul făcut în onoarea strămoşilor este cel mai important şi necesar dintre toate ritualurile, pentru că uneşte membrii familiei în viaţă cu cei care au murit. De asemenea, rudele aflate departe sunt pomenite cu mare respect, ca având o importantă contribuţie şi responsabile pentru puterea familiei.

Prezenţa strămoşilor este marcată în ajunul Anului Nou Chinezesc. În cadrul cinei este amenajată o masă specială pentru ei, alături de masa familiei. Astfel, spiritele strămoşilor alături de cei aflaţi în viaţă marchează debutul anului nou printr-o mare comuniune. Sărbătoare mai poartă şi numele „în jurul sobei” sau „Weilu” şi simbolizează unitatea familiei şi respectul acordat generaţiilor trecute şi prezente. În ultima seară a anului, oamenii nu dorm nici după miezul nopţii, pentru a-şi lua rămas bun de la anul vechi şi pentru a-l întâmpina pe cel nou. Cine nu respectă acest ritual, riscă să nu aibă un parcurs bun în anul care tocmai a început.

Despre Dan Tomozei

jurnalist din România
Acest articol a fost publicat în Analize - Comentarii, China, Descoperind China, Din arhive, Înţelege China, Sărbători chinezești, Veşti din China. Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns