China a amartizat!

Călătoria primei misiuni chineze spre planeta Marte a ajuns, astăzi, la final de drum, odată cu amartizarea sondei spațiale Tianwen/天问-1 pe Marte, un pas important în programul de explorare inter-planetară. China a realizat saltul de la sistemul de cercetare Pământ – Lună, la alte planete din sistemul solar, lăsând prima amprentă pe Marte, un nou succes în dezvoltarea industriei spațiale a Chinei.

După ce a fost lansată la data de 23 Iulie 2020, Tianwen-1 a plasat, astăzi, primul robot chinezesc pe suprafața planetei Marte, format dintr-un orbitator – o navă spațială concepută pentru a intra pe orbita unui corp ceresc, un lander – o navă spațială concepută pentru aterizarea pe suprafața unui corp ceresc și un rover – un vehicul pentru deplasarea pe suprafețe accidentat, coordonat de la distanță.

Lansarea satelitului Tianwen-1, cu ajutorul rachetei purtătoare Marșul cel Lung-5, spre Planeta Marte. Hainan, 23 Iulie 2020

Succesul programului spațial a fost evidențiat, astăzi, de președintele Xi Jinping care a felicitat echipa care a asigura amartizarea primei sonde a țării pe planeta Marte.

China a lansat primul său satelit în urmă cu 50 de ani. În 2007, a lansat primul său orbitator lunar, pentru ca în 2020 să lanseze misiunea de explorare a planetei Marte.

La fel ca orbitatorul lunar Chang-e (Zeița Lunii), numele satelitului Tianwen are puternice rădăcini în cultura tradițională chineză, având o semnificație specială.

Poemul Tianwen/天问 “Enigmele cerului a fost scris de poetul antic Qu Yuan/屈原 (aproximativ 340-278 î.Hr.), unul dintre cei mai importanți poeți din perioada Statelor Combatante (475-221 î.Hr.), considerat după unele aprecieri drept părintele poeziei chineze.
În poem sunt formulate peste 100 de întrebări legate de viața și existența omului în univers, referitoare la originea universului, structura cerului și a pământului, alternanța zilei și nopții, dar și mișcarea stelelor. Poemul vizează, de asemenea, mituri și legende, legătura dintre evenimentele istorice (ridicarea și căderea dinastiilor) și evoluția universului.
Qu Yuan a fost un erudit și unul dintre cei mai apreciați reformatori ai timpului său, ajungând să dețină rangul de ministru. Moartea acestuia, prin sinucidere prin înec, este intrată în legendă, fiind comemorată cu ocazia Sărbătoarea Duanwu – a Bărcilor Dragon, când se obișnuiește să se arunce bile de orez pe cursurile apelor.

Despre Dan Tomozei

gazetar din România
Acest articol a fost publicat în Analize - Comentarii, China, Din arhive, Din presa chineză, Înţelege China, Veşti din China. Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.