„Cuvintele frumoase ale administrației Biden nu sunt suficiente”, titrează publicația China Daily, ca răspuns la nedumerirea transmisă de președintele SUA în urma deciziei autorităților de la Beijing de a participa la Summitul G20 la nivel de premier, nu de președinte. Răspunsul este subliniat prin aceea că, în timp ce declarativ „administrația Joe Biden nu are intenția să limiteze dezvoltarea Chinei”, simultan „aprobă vânzări de arme către Insula Taiwan, oferă asistență financiară armatei din Taiwan și continuă să se implice în problemele care țin de regiunea chineză Tibet și Marea Chinei de Sud”.
Mai mult, China reproșează SUA că a făcut o principală strategie din eforturile de decuplare și ruperea lanțurilor globale industriale și de aprovizionare economice, relația bilaterală fiind dominată de concurența strategică și tactică. În aceste condiții, China arată că noua strategie americană vizează trei obiective: creșterea problemelor și lansarea de „semnale amestecate” care să nu forțeze adversarul să „reacționeze exagerat”, extinderea canalelor de influență prin păstrarea „ferestrelor de dialog”, alături de dezvoltarea unor cooperări limitate în relația cu țările rivale.
Fără echivoc, China transmite SUA că toate încercările sale sunt sortite eșecului, motivul fundamental fiind acela că istoria nu este de partea americanilor, câtă vreme lumea de azi nu mai permite unei țări cunoscute pentru hegemonie și agresiune să acționeze nesăbuit. Mai mult, China nu se poate mișca și nu va intra în ritmul impus de SUA, Beijingul menținând determinarea și atenția strategică, câtă vreme Washingtonul nu va abandona complet gândirea hegemonică și nu va gestiona în mod corect relațiile bilaterale.
Prin urmare, China nu va relaxa vigilența doar ca urmare a câtorva „cuvinte frumoase” transmise de Washington, iar „în fața hegemoniei și agresiunii, China va riposta cu hotărâre”.
Iată de ce, China transmite președintelui Joe Biden că o posibilă întâlnire cu președintele Xi Jinping va putea avea loc la San Francisco, în luna Noiembrie, dar numai în condițiile în care „partea americană va arăta suficientă sinceritate”.
G20, o lume insuficient reprezentată
În aceste condiții, Ministerul chinez de Externe a anunțat că la cel de-al 18-lea Summit G20 de la New Delhi (India), 9-10 Septembrie, China va fi reprezentată de premierul Li Qiang, și nu de președintele Xi Jinping. De asemenea, premierul Li va reprezenta China și la cel de-al 43-lea Summitul ASEAN programat la Jakarta (Indonezia), în perioada 5-7 Septembrie, unde, potrivit informațiile oficiale, președintele Biden nu va participa, având stabilită o vizită oficială la Hanoi (Vietnam). SUA va fi reprezentată la Summitul ASEAN de vicepreședintele Kamala Harris.
La Summitul G20, mesajul Chinei va fi unul care va viza redresarea economiei globale, confruntate cu o presiune descendentă în creștere, cu dificultăți tot mai mari în realizarea dezvoltării durabile, cu provocări tot mai mari între care se regăsește și criza din Ucraina.
De asemenea, China cere lumii să pună în practică Inițiativa de Dezvoltare Globală, propusă de președintele Xi, pentru a stimula solidaritatea și cooperarea internațională, pentru a promova creșterea comună la nivel global și pentru a aborda împreună provocările. Lumea, transmite MAE chinez, are nevoie de un mesaj de încredere, de soluții pentru promovarea prosperității și dezvoltării, nu de tensiuni, dublu limbaj, nu de acțiuni provocatoare mascate de declarații care nu se regăsesc în realitate.
Solicitat succesiv să explice absența președintelui Xi de la Summitul G20 de la New Delhi, MAE chinez a ales să transmită mesaje de ordin general, arătând că China sprijină India în organizarea evenimentului, relațiile bilaterale fiind stabile în ansamblu, o îmbunătățire și creștere a relațiilor fiind în interesul comun.
De asemenea, MAE chinez a mai transmis că părțile membre G20 trebuie să consolideze parteneriatul în fața provocărilor tot mai mari cu care se confruntă economia și dezvoltarea globală, fiind necesară o mai mare solidaritate și cooperare.
În acest context, trebuie subliniat mesajul transmis de China în cadrul recentului Summit BRICS de la Johannesburg (Africa de Sud), unde președintele Xi a transmis că locul Uniunii Africane (UA) este în cadrul G20, organizație care trebuie să fie sprijinită în procesul de industrializare, dezvoltare agricolă și modernizare.
Tot la Johannesburg, președintele Xi Jinping și premierul Narendra Modi au avut un dialog oficial, la data de 23 August, în cadrul căruia au fost abordate relațiile bilaterale China-India, fiind subliniată necesitatea menținerii păcii, stabilității și dezvoltării regionale și globale. De asemenea, a fost subliniat că trebuie să se țină cont de interesele generale ale fiecărei părți, odată cu gestionarea în mod corespunzător a problemelor care privesc frontiera comună, pentru a se asigura în comun pacea și liniștea în regiune.
G20 este format din 19 țări: Argentina, Australia, Brazilia, Canada, China, Franța, Germania, India, Indonezia, Italia, Japonia, Republica Coreea, Mexic, Rusia, Arabia Saudită, Africa de Sud, Turcia, Marea Britanie și Statele Unite ale Americii, alături de Uniunea Europeană. G20 reprezintă 85% din PIB-ul global, peste 75% din comerțul mondial și aproximativ peste 65% din populația lumii.
G77+China, naliniere și alternative
În condițiile în care președintele Xi a decis să nu participe la Summitul G20 de la New Delhi, nu poate fi trecut neobservat interesul manifestat de Beijing pentru Summitul G77+China care va avea loc în Cuba, în perioada 15-16 Septembrie. Summitul se va desfășura sub tema: „Provocările actuale în materie de dezvoltare: rolul științei, tehnologiei și inovării”.
Potrivit președintelui Cubei, Miguel Diaz-Canel, la Havana sunt așteptați toți liderii Grupului celor 77 dar și ai Chinei, chiar dacă, astăzi Beijingul nu a anunțat oficial cine va reprezenta țara la evenimente.
Potrivit discuțiilor purtate de președintele Xi cu președintele Miguel Diaz-Canel, gazda viitorului G77, China este dispusă să colaboreze cu membrii grupului pentru a proteja mai bine interesele comune și drepturile de dezvoltare ale țărilor în curs de dezvoltare. China susține consolidarea unității țărilor în curs de dezvoltare, fiind dispusă să aprofundeze încrederea politică reciprocă, să extindă cooperarea practică, să consolideze coordonarea strategică și să promoveze dezvoltarea relațiilor speciale de prietenie China-Cuba.
Mai mult, președintele Xi a subliniat că relația Beijingul – Havana se bazează pe sprijinul reciproc problemele legate de interesele fundamentale care privesc apărarea suveranității naționale, respingerea interferențelor și blocadei externe, China fiind gata să ofere sprijin pentru dezvoltarea economică și socială a Cubei.
Fondat în luna Iunie 1964, în cadrul Mișcării de Nealiniere, G77+China reprezintă 80% din populația lumii și peste 66% (134) din țările Organizației Națiunilor Unite, pe parcursul acestui an Cuba găzduind evenimente și reuniuni ale miniștrilor educației, culturii și turismului.
Noua-veche hartă a Chinei și
tensiunile din Marea Chinei de Sud
„Încercările anumitor forțe din afara regiunii de a submina pacea în Marea Chinei de Sud nu vor reuși, iar ghearele malefice din culise trebuie descoperite”, a declarat ministrul chinez de Externe, Wang Yi, care a subliniat că o serie de subiecte de pe agenda apropiatului summit ASEAN ar putea fi controversate, însă grupul își va menține unitatea și rezistență în fața presiunilor externe. În mod clar, China arată cu degetul spre SUA care urmărește propria strategie în regiunea Indo-Pacific, o strategie pe care Beijingul o vede ca pe un atac direct la interesele și drepturile Chinei.
În opinia analiștilor chinezi, SUA nu sunt interesate de cooperare și de construcția unor mecanisme multilaterale, ci de realizarea propriei construcții strategice în Asia-Pacific, prin formate bilaterale și „mici-multilaterale”, inclusiv în plan militar. Un alt interes al SUA este acela de a vedea o comunitate asiatică (ASEAN) cât mai divizată și tensionată, situație în care țările din regiune vor fi mai ușor de manipulat și împinse spre conflict și dependență de SUA.
Pe fondul acestor declarații și poziționări, Ministerul chinez al Resurselor Naturale a lansat, zilele trecute ediția 2023 a hărții oficiale standard a Republicii Populare Chineze, eveniment organizat la Hangzhou (provincia Zhejiang), cu ocazia Zilei Naționale a Promovării Legii Topografiei și Cartografierii și celei de-a 30-a aniversări de la aplicarea Legii privind Topografia și Cartografierea și cea de-a 20-a aniversare a Zilei Promovării Legii Topografiei și Cartografierii.
În cadrul evenimentului au fost lansate 879 de hărți de referință, inclusiv 20 de hărți standard, 6 hărți ale Chinei și 14 hărți ale continentelor.
Planificatorul șef al Ministerului Resurselor Naturale, Wu Wenzhong, a declarat că autoritățile chineze urmăresc creșterea conștientizării cu privire la statul de drept și teritoriul național al Chinei, pentru o mai bună dezvoltare și securitate națională.
În fața reacțiilor oficiale prezentate de Malaezia și India, cu privire la ediția 2023 a hărții oficiale standard a RP Chineze, recții prin care a fost exprimat faptul că nu este recunoscută noua hartă, Ministerul chinez de Externe a transmis că activitatea Ministerului Resurselor Naturale nu este o noutate ci una de rutină, care privește exercitarea suveranității Chinei, în conformitate cu legea. „Sperăm că părțile relevante pot rămâne obiective și calme și se pot abține de la supra-interpretarea problemei”, a transmis MAE chinez.
În timp ce Malezia respinge dreptul Chinei asupra zonei maritime din largul Borneo, Taiwanului și zone din Marea Chinei de Sud, India revendică, în cadrul unor dispute teritoriale, regiunea Zangnan (Tibetul de Sud) și regiunea Aksai Chin.
Potrivit analiștilor citați de presa din țările asiatice, disputele teritoriale dintre China, care revendică dreptul istoric și juridic, și țările din Asia, rămân o sursă de potențiale tensiuni, care ar putea degenera într-un conflict internațional grav, dacă nu sunt gestionate și atenuate în mod corespunzător.
