INTERVIU – „Relaţia dintre România şi China este o relaţie specială”

Prezent la Beijing, la invitaţia omologului său chinez, ministrul Afacerilor Externe de la Bucureşti a acordat un interviu Radio China Internaţional, în care a subliniat excelenţa cooperare dintre România şi China, pe fondul relaţiilor tradiţionale de cooperare şi prietenie. Ministrul român a subliniat că România garantează continuitatea relaţiilor bilaterale cu China, în condiţiile în care atât România cât şi China se află în momente importante ale evoluţiei politice. Înregistrarea video poate fi urmărită AICI

Bun găsit dragi prieteni, astăzi avem onoarea de a discuta ministrul Afacerilor Externe de la Bucureşti, domnule ministru Titus Corlăţean. Bun găsit domnul ministru.

Bine v-am găsit şi vă mulţumesc pentru invitaţie.

Noi vă mulţumim pentru onoarea de a purta un dialog. Bine aţi venit în China şi nu vă ascund că o vizită a unui oficial român de rang înalt este o mare onoare şi este aşteptată de partea chineză. Este un eveniment pentru că relaţiile româno – chineze sunt tradiţionale iar aceasta a făcut, de foarte multă vreme, istorie. În aceste condiţii, care sunt perspectivele şi care sunt intenţiile Guvernului de la Bucureşti?

Am subliniat, la întâlnirea anuală cu ambasadorii de la Bucureşti, interesul special de cooperare al României cu Republica Populară Chineză. Ne leagă o lungă istorie, extrem de fructuoasă, o relaţie bazată pe prietenie şi încredere reciprocă. De altfel, în anul 2014 vom aniversa 65 de ani de relaţii bilaterale în plan diplomatic şi 10 ani de la încheierea Parteneriatului Amplu de Cooperare şi Prietenie. Reţineţi această formulă „şi prietenie” pe care poate nu o regăsim în alte formule de parteneriat. Aceasta ne spune foarte multe pentru că o relaţie dintre două state, care se bazează suplimentar pe încredere şi prietenie este un fundament extreme de trainic.
Motivul prezenţei mele este foarte clar. Am răspuns invitaţiei adresate de omologul meu, ministrul Afacerilor Externe al R.P. Chineze, pentru a purta convorbiri privind agenda politică şi menţinerea unui ritm susţinut de contacte în plan politic la nivel înalt, atât în 2013 cât şi în anii care urmează, dar şi pentru aprofundarea cooperării în plan economic, cultural. Pentru că, dacă ne uităm cu atenţie, pe deoparte China este un actor extreme de important, care joacă un rol esenţial în relaţiile internaţionale la nivel global, este a doua economie mondială. Pe de altă parte, România este membră a Uniunii Europene, este stat central-est european, şi să nu uităm faptul că România joacă un rol activ, dinamic în interiorul Uniunii Europene. Există un parteneriat privilegiat, strategic între Uniunea Europeană şi China, şi de asemenea există o formulă de cooperare, complementară cu acest parteneriat, respective Forumul de Cooperare dintre statele central-est europene şi China. Or interesul părţii române este de a pune în valoare aceste poziţionări strategice, geo-strategice, dinamica în interiorul Uniunii Europene, şi bineînţeles acest lucru îl dorim reflectat într-o trecere la un nivel superior al formei de cooperare dintre ţările noastre. Asta înseamnă proiecte economice de investiţii tot mai consistente, înseamnă o cooperare în plan cultural, înseamnă schimburi interumane, schimburi la nivel universitar, lucruri pe care le-am discutat cu partenerii, cu oficialii chinezi pe parcursul acestei vizite.

Sunteţi în premieră în Asia şi în China în calitate de şef al Afacerilor Externe de la Bucureşti, dar nu pentru prima dată. Contactele avute la Bucureşti şi Beijing conturează o continuitate necesară în relaţiile politice dintre cele două ţări. Cum apreciaţi rolul pe care îl joacă astăzi China, la nivel mondial?

În primul rând m-aş opri la ceea ce spuneaţi dumneavoastră, continuitatea relaţiei, şi este importantă. Unul din scopurile vizitei mele la Beijing acum, în această perioadă, a fost de a garanta continuitatea relaţiilor bilaterale şi aprofundarea acestei relaţii, în anii următori. Să nu uităm că ne aflăm într-un moment extrem de important politic, atât pentru China dar şi pentru România. În România vor avea loc alegeri parlamentare, va fi desemnat Guvernul în luna decembrie. Pe de altă parte, în China urmează un congres, Congresul al XVIII-lea al P.C. Chinez, extrem de important, care va confirma şi va asigura continuitatea programului de măsuri, de dezvoltare economico – socială a Chinei, programul de reforme politice pe care conducerea P.C. Chinez le promovează. Deci, în acest moment important, era foarte necesar să aibă loc acest contact cu conducerea chineză şi bineînţeles contactul cu noua generaţie de lideri. Din acest punct de vedere sunt extrem de satisfăcut de discuţiile pe care le-am avut la Beijing şi de faptul că, iată, putem să privim cu optimism spre consolidarea acestor relaţii. Nu întâmplător am propus, şi partea chineză a reacţionat pozitiv, să reflectăm şi să pregătim foarte serios anul 2014, atunci când va trebui să marcăm şi prin evenimente cu o anumită valoare simbolică, dar să şi marcăm într-un mod concret, printr-un plan de măsuri concret în diferite domenii de cooperare pentru a implementa, pentru a pune în practică Parteneriatul Amplu de Cooperare şi Prietenie care există între ţările noastre. Practic, din punctul nostru de vedere, finalizăm un ciclu de dezvoltare al relaţie, zece ani de parteneriat, şi privim către perspectiva ridicării nivelului acestui parteneriat. Este o viziune şi o filozofie politică şi de cooperare bazată pe relaţiile de prietenie dintre ţările noastre, pe care le împărtăşim ambele părţi.

În cadrul acestei vizite aţi avut o întâlnire cu omologul dumneavoastră, Yang Jiechi, dar şi cu vicepremierul Li Keqiang. Care au fost principalele subiecte şi idei promovate în timpul dialogurilor?

Au fost atât aspecte în plan bilateral cât şi aspecte internaţionale, în primul rând cooperarea şi parteneriatul dintre Uniunea Europeană şi China, cu privire specială pe această formă de cooperare, acest formum dintre statele central-est europene şi China. În planul relaţiilor bilaterale cred că împărtăşim o viziune comună cu privire la necesitatea menţinerii sau chiar ridicării frecvenţei contactelor la nivel politic înalt. Din acest punct de vedere, sperăm ca anul viitor să se concretizeze o întâlnire la nivelul primilor miniştrii, din România şi R.P. Chineză, să menţinem nivelul contactului la nivelul miniştrilor de Externe şi a structurilor de specialitate din cele două ministere, ceea ce înseamnă o frecvenţă a consultărilor politico-diplomatice între responsabilii din cele două ministere. Pe de altă parte, în plan economic vom pune un accent destul de important. Sunt discuţii în curs legate de proiectele de investiţii chineze în România foarte importante. Voi da doar două exemple. Chiar în aceste zile, când mă aflu la Beijing, se află în curs de negociere, între ministerele economiei dintre cele două ţări, un memorandum care ne va permite să avansăm pentru finalizarea unei investiţii extrem de importante de aproximativ un miliard de dolari, în România, la termocentrala de la Rovinari, ceea ce ar reprezenta ca şi putere 500 de MegaWaţi, un proiect de anvergură foarte serioasă. De asemenea, discutăm despre posibilitatea finalizării, dacă va fi posibil, până la finalul acestui an, a unei investiţii chineze pentru un parc de energie eoliană în România de peste 300 de milioane de euro, şi discutăm alte aspecte şi potenţiale proiecte de cooperare în domeniul energetic, în domeniul infrastructurii, în domeniul IT şi comunicaţii şi în domeniul agriculturii. Cooperarea în plan cultural este foarte importantă şi am propus părţii chineze să accelerăm încheierea acordului pentru înfiinţarea atât a Institutului Cultural Român la Beijing cât şi a Centrului Cultural Chinez la Bucureşti, schimburile universitare, lucrurile care apropie apropie oamenii şi facilitează şi colaborarea în plan politic şi economic. Aceasta este dimenisiunea bilaterală, iar în ceea ce priveşte relaţiile internaţionale am avut un shimb de vederi cu puncte importante, dar am insistat pe această relaţie de cooperare între Uniunea Europeană şi China, România fiind membru al Uniunii Europene, având un rol activ şi pozitiv în interiorul Uniunii Europene, cu un element suplimentar care este complementar parteneriatului cu Uniunea Europeană, mă refer la acest forum de cooperare lansat la Varşovia, între statele central-est europene şi R.P. Chineză. Sunt proiecte de colaborare, nu doar în plan economic, dar şi în alte domenii, propuse de primul ministru chinez, la acel moment, care pot merge spre un plafon de zece miliarde de dolari. Vorbim de un proiect, de un program de cooperare extrem de ambiţios. România este interesată de această cooperare şi în acest context am propus Guvernului chinez să ia în considerare oferta României de găzdui cea de a doua reuniune a forumului, la Bucureşti. Reacţia a fost de deschidere, pozitivă, şi sper ca prin continuitatea contactelor pe care le vom avea pe acestă temă să putem adopta această decizie ca Bucureştiul să găzduiască această a doua reuniune a forumului.

Domnule ministru, presa de la Beijing a urmărit şi urmăreşte cu interes evenimentele de pe scena politică şi economică de la Bucureşti. În special în perioada tensionată a referendumului, a suspendării preşedintelui şi a rezultatului ulterior, presa de la Beijing a monitorizat şi furnizat multe informaţii despre România, mai mult decât în situaţii normale. Care este mesajul Guvernului de la Bucureşti privind situaţia politică?

Voi spune în felul următor. În sistemul politic instituţional de tip european în care România funcţionează dezbaterea politică, chiar contradicţiile poltice, care sunt până la urmă un lucru firesc. Procesul de suspendare a preşedintelului, procesul politic, s-a desfăşurat într-un cadru democratic. Pentru că atât dezbaterile din Parlament, care este instituţia fundamentală a democraţiei, cât şi consultarea populaţiei s-au desfăşurat într-un cadru democratic. Aş spune că ceea ce este important, pe deoparte, este faptul că Guvernul a continuat să gestioneze, de o manieră corectă, societatea românească şi economia care iată, sub Guvernul condus de Victor Ponta, anul acesta va înregistra creştere economică, primul an de creştere economică după trei ani dificili economici în România şi în Europa, în general. Beneficiem de stabilitate politică, iar din punct de vedere democratic, politic, vom avea alegeri la sfârşitul acestui an, la începutul lunii decembrie, când cetăţenii vor decide liber cine va conduce România în următorii patru ani, structura Parlamentului, majoritatea şi noul Guvern. Din acest punct de vedere stabilitatea politică este garantată în România, conduita României este predictibilă şi cel puţin din punctul de vedere al relaţiei cu China am confirmat şi în aceste zile, la Beijing, profundul interes de adâncire a relaţiilor cu R.P. Chineză în multiple domenii.

Domnule ministru, dacă nu greşesc, sunteţi cel mai tânăr ministrul al Afacerilor Externe român care vine în calitate oficială la Beijing. Din această postură de tânăr care vine să preia un mandat de relaţii tradiţionale, de prietenie, cum aţi subliniat şi dumneavoastră, România se înscrie în cercul restrâns şi select al ţărilor pentru care China prezintă o garanţie de prietenie. Care este mesajul pentru viitor pe care, prin mandatul dumneavoastră, l-aţi adus şi îl veţi transmite mai departe întorcându-vă la Bucureşti?

Am avut în cadrul acestor discuţii oficiale avute la Beijing satisfacţia să observ într-adevăr o atitudine extrem de pozitivă a oficialilor chinezi. Relaţia dintre România şi China este o relaţie specială. Şi spuneam, este o relaţie bazată pe prietenie şi încredere reciprocă. În România s-a realizat un transfer de la generaţie la generaţie a importanţei şi calităţii deosebite, remarcabile a relaţiei cu China. Din acest punct de vedere există un transfer, dacă doriţi, la diferitele generaţii de lideri ai României şi un angajament mai ales la actualul Guvern care, iată, este condus de un prim-ministru de 40 de ani. Făceaţi referire la faptul că posibil sunt cel mai tânăr ministru de externe român care a vizitat Beijingul. Am 44 de ani. Iată că privim o astfel de relaţie cu foarte mare seriozitate, relaţia româno – chineză, din perspectiva bilaterală, dar şi în planul internaţional mai amplu. Pentru că trăim într-o societate în care globalizarea este un fenomen extrem de concret, rolul Chinei în această în această societate globalizată este un rol extrem de important, asumarea de responsabilităţi de către China înseamnă un lucru pe care noi îl înţelegem şi îl respectăm. Deci, iată, este o filozofie extrem de pozitivă pe care relaţia româno – chineză se poate dezvolta şi aprofunda în anii următori.

Domnule ministru Titus Corlăţean, vă mulţumesc. Sper să ne revedem cât de curând tot aici, la Beijing, şi vă urez succes.

Vă mulţumesc foarte mult. Eu am încredere că dinamica relaţiilor şi contactelor politice la nivel înalt, inclusiv la nivelul miniştrilor de Externe va continua, inclusiv anul viitor. Am spus ministrului de Externe chinez, răspunzând unei astfel de invitaţii, că voi da curs cu plăcere în perioada care va urma invitaţiilor de a veni, nu doar la Beijing, ci şi în alte provincii, de a vizita China, dar pe bază de reciprocitate. Altfel spus, aşteptăm cu mare interes vizita ministrului de Externe chinez în România, în cursul anului 2013.

Vă mulţumesc.

REFERINŢE >>>
XINHUA – China şi România promit o cooperare mai strânsă
România garantează continuitatea relaţiilor bilaterale cu China

Despre Dan Tomozei

jurnalist din România
Acest articol a fost publicat în Interviuri, Români în China, România - China. Salvează legătura permanentă.

Un răspuns la INTERVIU – „Relaţia dintre România şi China este o relaţie specială”

  1. Pingback: EUROTEMPO » Blog Archive » INTERVIU – “Relaţia dintre România şi China este o relaţie specială”

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.