Eurodeputatul PSD Victor Boştinaru (foto), vicepreşedinte al Grupului Socialiştilor şi Democraţilor (S&D) din Parlamentul European pentru politică externă şi membru al Delegaţiei pentru relaţiile cu Republica Populară Chineză a fost prezent săptămâna aceasta în China, alături de o delegaţie S&D condusă de preşedintele grupului, eurodeputatul italian Gianni Pittella. În cadrul unui dialog purtat la Radio China Internaţional, Victor Boştinaru a vorbit despre relaţiile UE-China, despre evoluţiile economice, dialog politic între cele două părţi, dar şi despre relaţia României cu China, actor principal în noul context global.
Domnule Eurodeputat Victor Boştinaru bun găsit. Primiţi salutul şi mulţumirile departamentului de limbă română – Radio China Internaţional pentru că aţi acceptat acest dialog.
Îmi face plăcere.
Vă propun să începem prin evidenţierea principalelor evenimente ale vizitei derulate, în aceste zile, în China, alături de delegaţia grupului S&D din Parlamentul European.
Aş dori să subliniez că este o vizită la nivel înalt, delegaţia grupului a fost condusă de preşedintele grupului socialiştilor şi democraţilor, colegul meu Gianni Pittella. Este prima a unui lider a grupurilor din Parlamentul European, după alegerile europene şi asta vine să demonstreze, înainte de toate, importanţa pe care grupul nostru o acordă relaţiei cu China, inclusiv în contextul în care sărbătorim împreună 40 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre UE şi China. În acest context am avut discuţii extrem de substanţiale cu interlocutorii chinezi, referitor la dosarul economic, mai ales cu trimitere la acordul bilateral de investiţii. Am discutat despre agenda energetică şi schimbările climatice din perspectiva cooperării dintre Uniunea Europeană şi China, pentru a asigura succesul conferinţei la nivel înalt ONU, de la Paris, privind schimbările climatice. Am discutat cu interlocutorii chinezi problema referitoare la situaţia globală, situaţia de securitate, crizele cu care este confruntată nu doar Uniunea Europeană şi am discutat în mod substanţial, şi repetat, atât cu ministru departamentului internaţional, domnul Wang Jiarui, cât şi cu ministrul adjunct, Zhang Fengxia, despre instituţionalizarea cooperării dintre departamentul internaţional al Partidului Comunist Chinez şi Grupul Socialist, într-un mecanism care să ne permită să contribuim la adâncirea relaţiei UE – China, dar şi la garantarea schimburilor de informaţii, a schimburilor de opinii, pe dosarele de interes comun.
Toate aceste elemente discutate cu ocazia întâlnirilor premergătoare au fost confirmare ireproşabil la întâlnirea la nivel înalt pe care am avut-o cu domnul Lu Yangshan, şi trebuie să recunosc că inclusiv înaltul interlocutor chinez a preţuit în mod deosebit atât agenda delegaţiei, cât şi atmosfera în care s-au desfăşurat convorbirile.
Domnule Boştinaru, putem spune să suteţi un bun cunoscător al cooperărilor parlamentare Europa – China, al construcţiei relaţiilor bilaterale în noul format generat de Agenda 2020. Care sunt principalele etape, principalele evenimente care oferă o imagine de consolidare a relaţiilor dintre cele două părţi?
Anticipasem cumva această întrebare a dumneavoastră. Cred că în momentul de faţă, Uniunea Europeană şi China sunt angajate într-un dialog şi o cooperare nu doar dorite ci şi necesare, pentru a se atinge obiective convenite în Agenda 2020. Mă refer, pe deoparte, la cooperarea în domeniul schimbărilor climatice. Inclusiv la summitul care urmează să fie organizat la fârşitul lunii iulile, la Bruxelles, şi la care va participa premierul chinez, se vor discuta aspecte referitoare la cooperarea privitoare la schimbările climatice, energie, şi la modul în care cei doi importanţi actori globali pot determina un deznodământ necesar, dar imperios pozitiv pentru ca umanitatea în general să poată preveni efecte şi mai grave ale deteriorării climei şi condiţiilor de viaţă pe planetă, cu atât mai mult cu cât noi eurodeputaţii am luat act de efortul substanţial pe care China îl face în direcţia aceasta, inclusiv în investiţii gigantice în energii regenerabile, iar aceste eforturi sunt cunoscute pe plan internaţional, inclusiv de studii prestigioase.
Un al doilea element care găseşte cele două părţi într-un mecanism de cooperare şi coordonare este Conferinţa de la Addis Abeba privitoare la dezvoltare. Interlocutorii chinezi, fără excepţie, au exprimat disponibilitatea de a coopera cu Uniunea Europeană pentru a realiza un document final al conferinţei şi mai ales acţiuni care să permită să se stabilizeze situaţia internaţională, inclusiv prin concentrarea mai substanţială şi coordonarea eforturilor în cadrul programelor internaţionale de dezvoltare destinate lumii în curs de dezvoltare.
Nu în ultimul rând, şi poate acesta este elementul de noutate care a fost menţionat de ambele părţi, pe deoparte planul strategic de investiţii Junker, iar pe de altă parte, „One belt, one road”, programul ambiţios lansat de China, sunt compatibile şi sunt complementare, iar discuţiile pe care le-am avut cu interlocutorii chinezi au menţionat nevoia dar şi dorinţa celor două părţi de a coopera pentru a face compatibilă punerea împreună a resurselor, dar şi a proiectelor, în aşa fel încât să reuşim nu doar o mai bună relaţie economică şi de conectivitate între Asia şi Uniunea Europeană, dar şi o contribuţie strategică la stabilizare şi asigurarea creşterii economice, ameliorarea condiţiilor de viaţă în toate statele prin care aceste ambiţioase proiecte urmează să treacă.
Vorbind despre întărirea parteneriatului UE – China pe toate componentele esenţiale, trebuie subliniat că încă există o serie de puncte care nu au găsit un numitor comun, motiv pentru care, în aceste zile partea chineză a anunţat necesitatea programării a cel puţin două noi runde de negocieri în acest an. Cum vedeţi finalizat acest proces, accentul fiind pus, în mod firesc, pe cooperarea economică?
Probabil că dumneavoastră vă referiţi la acordul bilatreral de investiţii, pentru că acum aşteptăm ruda a şaptea, unde sperăm cu toţii că vor fi înregistrate progrese. Este adevărat, o negociere de asemenea proporţii nu este o negociere uşoară. Uitaţi-vă că nici negocierea China – SUA nu se desfăşoară fluent şi cu atât mai puţin nu merge cum ne-am dori poate toţi, negocierea dintre Uniune şi Statele Unite pe acordul trans-atlantic de comerţ liber şi investiţii, sau reacţia Congresului american vis-a-vis de propunerea preşedintelui Obama de a finaliza negocierile pe Trans-Pacific Partnership (TPP). Toate aceste chestiuni care angajează interese economice gigantice, între cei mai mari actori economici ai planetei, fireşte că sunt dificile. Dar, în cadrul discuţiilor noastre am subliniat şi dorinţa noastră, dar şi disponibilitatea grupului socialiştilor şi democraţilor de a coopera cu Comisia Europeană, de a privi îndeaproape cum se desfăşoară negocierile, de a organiza schimburi de opinii cu interlocutorii chinezi, pentru a ajuta la depăşirea acestor posibile dificultăţi de traseu, pentru că ambele părţi au nevoie de finalizarea cât mai repede a acestui acord, ambele părţi au nevoie de investiţii dinspre Uniunea Europeană în China şi dinspre China în Uniunea Europeană, care ar permite o şi mai mare dinamică a schimburilor economice comerciale şi în egală măsură ambele părţi sunt conştiente că nivelul actual al investiţiilor, în comparaţie cu resursele potenţiale, este unul aproape nesemnificativ. O ţară precum China, anul trecut a investit doar 9,4 miliarde de euro, aproximativ, pe piaţa Uniunii Europene. Ori acordul acesta de investiţii va simplifica regulile inclusiv în ceea ce priveşte dialogul Chinei cu Uniunea ca atare şi nu cu cei 28 de membri, individual, atunci când vine vorba de investiţii pe piaţa europeană.
Domnul Victor Boştinaru, dat fiind că reprezentaţi România în Parlamentul European, dar mai ales pentru că sunteţi un observator al evoluţiei şi relaţiilor externe chineze, doresc să privim spre relaţia România – China, pentru un moment. Cum apreciaţi evoluţia bilaterală?
Cred că în momentul de faţă dinamica s-a consolidat substanţial. Acest lucru mi-a fost confirmat şi de datele pe care le aveam de acasă, înainte de a pleca, şi de discuţiile pe care le-am avut în plan bilateral cu interlocutorii chinezi, cât şi de informaţiile pe care le aveam de la Bruxelles. Este vorba de discutarea unor proiecte ambiţioase, unele dintre ele aflate într-un stadiu avansat de pregătire, pentru a începe implementarea, altele pe infrastructură care aşteptau master-planul. În momentul de faţă, trebuie să recunosc că avem motive să fim optimişti-prudenţi în ceea ce priveşte angajarea unor proiecte ambiţioase de cooperare între România şi China.
La final, aş dori şi vă propun să privim spre China începutului de secol XXI, dar spre acea Chină despre care foarte mulţi vorbesc ca fiind următorul lider mondial. Evident, într-o lume multiploară, în condiţiile în care avem şi BRICS, avem şi Uniunea Europeană, avem şi noile formate regionale de structuri politice şi economice, va fi foarte greu să avem un lider de tip american. Şi totuşi, cum vedeţi evoluţia, în secolul XXI, cu un challenger pe care îl putem numi fără niciun fel de problemă, China?
Toată lumea acceptă, astăzi, fie că este de acord sau nu, că în momentul de faţă această ţară a devenit o mare putere economică şi o putere care începe să îşi proiecteze în plan politic-strategic puterea economică. Dar, discuţiile aprofundate pe care le-am avut cu interlocutorii chinezi, ca şi modestele mele cunoştinţe referitoare la evoluţiile Chinei, mă conduc cu gândul la ideea că Uniunea Europeană şi China au împreună un interes cu adevărat strategic în faţă, care presupune nu doar cooperarea dintre ele ci le obligă să coopereze de o manieră pragmatică şi realistă. Mă refer, aici, strict la nevoia construirii unei lumi multipolare care are nevoie de cei doi actori, Uniunea Europeană şi China, o lume care pentru a-şi ameliora guvernanţa globală, grav zdruncinată şi pusă sub semnul întrebării de teribila criză economică şi socială, presupune de asemenea cooperarea dintre noi, iar cele două teme pe care le angajasem în discuţia cu dumneavoastră, anterior, schimbările climatice şi cooperarea în lansarea unor proiecte gigantice de infrastructură, aceste lucruri ar fi imposibil de soluţionat dacă nu ar fi cooperarea dintre Europa şi China, pe deoparte, dar şi între Europa – China – Statele Unite ale Americii şi alţi actori majori, uitându-ne la modul în care, de altfel, extrem de pragmatic şi cu luarea în calcul a dificultăţilor, a particularităţilor relaţiilor pe care China le dezvoltă cu Statele Unite în momentul de faţă. Niciuna dintre părţi nu îşi poate permite fie să neglijeze, fie să nege rolul, importanţa şi atuurile celeilalte părţi. Ori, construirea unui multipolarism funcţional, pentru că ne îndreptăm către un multipolarism, dar astăzi multipolarismul de care vorbim noi este în mod evident nefuncţional, dacă ne gândim doar la câte crize sunt pe planetă astăzi şi cât de dificilă pare a fi soluţionarea lor, ţinând cont de multitudinea actorilor statali şi nonstatali implicaţi în aceste crize.
Domnule Eurodeputatul Victor Boştinaru, vă mulţumim pentru prezenţa la Radio China Internaţional şi vă dorim succes şi evident noi şi noi puternice colaborări pe relaţia Uniunea Europeană – China.
Vă mulţumesc frumos, o zi bună şi salutări ascultătorilor Radio China Internaţional.
Beijing, 18 iunie 2015
REFERINŢE >>>
Victor Boştinaru în vizită oficială în China
INTERVIU – Emil Constantinescu: China a reușit o ascensiune excepțională pe care mulți din Occident nu o înțeleg
INTERVIU – Titus Corlăţean: “Un nou Drum al Mătăsii nu este contradictoriu cu interesele economice ale UE”
Victor Boştinaru: Forumul economic şi comercial China-Europa Centrală şi de Est reprezintă un real succes pentru România
Lansare de carte | DIALOGURI LA BEIJING
INTERVIU – “Trebuie să angajăm cooperarea cu China cât mai profund”
China nu mai poate fi ignorată de statele importante ale Uniunii Europene
Delegaţia Parlamentului European pentru Relaţiile UE – China în vizită oficială la Beijing
Victor Boştinaru a fost ales prim-vicepreşedinte al Delegaţiei Parlamentului European pentru relaţiile cu China