Economic, România nu mai aparține de mult românilor. Iată că a venit vremea ca nici măcar sociologic să nu le mai aparțină. Veți spune că este o tâmpenie, însă alegerile de ieri, 27 Septembrie, înfrâng orice inițiativă la discuție.
România ajunge să nu mai fie condusă de români ci de alogeni, de venituri crescute, educate, impregnate în alte valori, tradiții, credințe. Trebuie să răspundem cât mai clar la întrebarea: cine mai suntem noi, românii?
Într-un clasament al imposturii, al paralelismului cu realitatea românească, PSD este campion detașat. Este partidul dronelor sinucigașe aflate dincolo de semnalul de avarie: strategie, viziune, capacitate de acțiune … zero!
Amintiri din viitor: Klaus Iohannis ne face să uităm de România
În ceafa PSD suflă puternic Iohannis și PNL. Necrofagii de cursă lungă care scurtează distanța devorând cadavrele altora pentru a masca cimitirul moralei și ideilor în care se sufocă. Este demonstrat, deja, că obsesia liberală pentru „pe-se-de!” a profitat USR!
România …O țară care plutește în lumi paralele, pentru interesul fiecăruia, niciodată pentru interesul național!
Voi nu înțelegeți … pesediști!
Cu tristețe, trebuie să spun că proștii au ajuns majoritari. Altfel nu poți vota morți, traficanți de influență și … străini!
Cu tristețe, revoluția în România abia acum a început. Adio și mai salvați ce poate fi salvat din istoria, memoria, cultura, tradițiile noastre.
Radierele istoriei au ajuns la putere, iar din Decembrie vor impune noile reguli … străine de România!
Sindromul „Clotilde”
După ce PNL a fost adus la guvernare afirmând că școala și sănătatea nu sunt o prioritate, românii votează în demență promotorii pedofiliei, urii împotriva familiei tradiționale, primatului intereselor străine în fața intereselor românești! De programații din USR vorbesc, atât de mândri că sunt străini de limba, de cultura, de tradiția, de religia acestui pământ.
Nu disperați … ce e val, ca valul trece.
Despre mortul (Dumnezeu sa-l ierte!) votat la Deveselu va recomand sa cititi explicatia de azi a lui Mirel Palada. Are dreptate si cei din Deveselu au procedat asa din motive obiective, nu din prostie.
Am citit reacția d-lui Palada și nu am cum să nu râd.
Ați fost la Deveselu, ați văzut câte universități sunt acolo și câți academicieni?
Am mai spus … la Deveselu nu este un jaf de scut antirachetă ci un centru de analiză socio-politică-rural-galactică. Numai așa se puteau regăsi, în sferele înalte, țăranii și analiștii zilei … pe tema mortului votat primar!
Gândire colectivă, domle’!
Se merita sa punem toata poezia, s-o mai citim o data, sa intelegem si mai mult.
Glossa
de Mihai Eminescu
Vreme trece, vreme vine,
Toate-s vechi și nouă toate;
Ce e rău și ce e bine
Tu te-ntreabă și socoate;
Nu spera și nu ai teamă,
Ce e val ca valul trece;
De te-ndeamnă, de te cheamă,
Tu rămâi la toate rece.
Multe trec pe dinainte,
În auz ne sună multe,
Cine ține toate minte
Și ar sta să le asculte?…
Tu așează-te deoparte,
Regăsindu-te pe tine,
Când cu zgomote deșarte
Vreme trece, vreme vine.
Nici încline a ei limbă
Recea cumpăn-a gândirii
Înspre clipa ce se schimbă
Pentru masca fericirii,
Ce din moartea ei se naște
Și o clipă ține poate;
Pentru cine o cunoaște
Toate-s vechi și nouă toate.
Privitor ca la teatru
Tu în lume să te-nchipui
Joace unul și pe patru
Totuși tu ghici-vei chipu-i,
Și de plânge, de se ceartă,
Tu în colț petreci în tine
Și-nțelegi din a lor artă
Ce e rău și ce e bine.
Viitorul și trecutul
Sunt a filei două fețe,
Vede-n capăt începutul
Cine știe să le-nvețe;
Tot ce-a fost ori o să fie
În prezent le-avem pe toate,
Dar de-a lor zădărnicie
Te întreabă și socoate.
Căci acelorași mijloace
Se supun câte există,
Și de mii de ani încoace
Lumea-i veselă și tristă;
Alte măști, aceeași piesă,
Alte guri, aceeași gamă,
Amăgit atât de-adese
Nu spera și nu ai teamă.
Nu spera când vezi mișeii
La izbândă făcând punte,
Te-or întrece nătărăii,
De ai fi cu stea în frunte;
Teamă n-ai, căta-vor iarăși
Între dânșii să se plece,
Nu te prinde lor tovarăș
Ce e val, ca valul trece.
Ca un cântec de sirenă,
Lumea-ntinde lucii mreje;
Ca să schimbe-actorii-n scenă,
Te momește în vârteje;
Tu pe-alături te strecoară,
Nu băga nici chiar de seamă,
Din cărarea ta afară
De te-ndeamnă, de te cheamă.
De te-ating, să feri în laturi,
De hulesc, să taci din gură;
Ce mai vrei cu-a tale sfaturi,
Dacă știi a lor măsură;
Zică toți ce vor să zică,
Treacă-n lume cine-o trece;
Ca să nu-ndrăgești nimică,
Tu rămâi la toate rece.
Tu rămâi la toate rece,
De te-ndeamnă, de te cheamă;
Ce e val, ca valul trece,
Nu spera și nu ai teamă;
Te întreabă și socoate
Ce e rău și ce e bine;
Toate-s vechi și nouă toate:
Vreme trece, vreme vine.