Corespondență din China: Va fi pace în Ucraina, când va dori Europa

Subiect important pe agenda discuțiilor derulate la Beijing și Guangzhou de președinții Xi Jinping și Emmanuel Macron, criza din Ucraina a fost, este și rămâne o problemă a Europei. Găsirea unei rezolvări depinde în principal de decidenții Uniunii Europene, liderii chinezi fiind nu doar declarativ de partea păcii, stabilității și securității mondiale.
Mai mult, prin mesaje repetate, președintele Xi a transmis că reglementarea politică este singura cale corectă de ieșire și de rezolvare a crizei din Ucraina, încetarea focului și oprirea ostilităților cât mai curând fiind în interesul tuturor părților implicate și ale întregii lumi.

Discuțiile private avute săptămâna trecută de cei doi lideri la Guangzhou, capitala provinciei Guangdong, au stârnit un val de reacții critice din partea liderilor Occidentului colectiv, Macron fiind văzut, din nou, ca un “recidivist”, după ce a ajuns la Beijing, rupând rândurile solidarității (!?) europene. După data de 7 Februarie 2022 (cu două săptămâni înaintea atacului Rusiei) când a a efectuat o vizită la Moscova, acum s-a aflat la Beijing, alături de președintele Xi, bunul prieten al președintelui Vladimir Putin.

Privind toate evenimentele la care a participat în China președintele Franței, detaliile de protocol, trebuie observat că Macron poate fi capătul de pod din necesarul dialog Ucraina – Rusia. La celălalt capăt de pod se află China, care exprimă disponibilitatea de mediere, dar numai dacă și când Occidentul vor lăsa Ucraina să decidă în propriul interes.

Potrivit mesajelor oficiale chineze, președintele Xi a susținut că la baza crizei din Ucraina se regăsesc o serie de cauze complexe, iar dacă vor fi continuate și stimulate nimeni nu va avea de câștigat în urma conflictului. Mai mult, Xi a repetat că nu are un interes în această problem, însă pozițiile adoptate sunt calibrate conform propriilor observații, părțile direct implicate trebuind să asume responsabilitățile, consecințele, dar și să depună eforturi pentru a crea condițiile necesare pentru o soluționare politică, soluție agreată de cei doi lideri.
Apoi, președintele Xi a Salutat propunerile Franței privind soluționarea politică a conflictului, China fiind gara să le sprijine, să joace un rol pozitiv.

De partea cealaltă, președintele Macron a subliniat că acordă importanță influenței pe care China o are în plan global, motiv pentru care trebuie dezvoltată o comunicare și o cooperare strânsă cu decidenții de la Beijing, pentru coordonarea forturilor și avansarea în soluționarea politică a crizei, poziție subliniată și în declarația comună, emisă la finalul vizitei, alături de consolidarea legăturilor bilaterale și consolidarea cooperării dintre Uniunea Europeană și China.

În ciuda celor prezentate în presa din România și din Occident, între scopurile vizitei lui Macron în China nu s-a regăsit “schimbarea poziției” Beijingului cu privire la Rusia. Ar trebui înțeles în Occident, inclusiv la nivelul comentatorilor, analiștilor, experților etc., o realitate simplă: în China nu te prezinți ca să impui puncte de vedere, câtă vreme prezența aici este exclusiv în calitate de invitat.

Prin urmare, dacă în Aprilie 2023, președintele Macron a ajuns să susțină punctele de vedere pe care China le repetă din 24 Februarie 2022, nu înseamnă nimic mai mult decât partea chineză s-a aflat permanent de partea rațiunii, dialogului și eforturilor de evitare a crizelor. De asemenea, nu este nimic deosebit în faptul că, astăzi, Franța susține exact temele Chinei și anume că eforturile de restabilire a păcii în Ucraina trebuie să aibă la bază principiile dreptului internațional, principiile și scopurile Cartei ONU.

Dar … dincolo de aceste mesaje corecte din punct de vedere politic și diplomatic, sunt necesare acțiuni concrete, primele chemate să acționeze, mai ales ținând cont de interesul propriu, fiind țările din Europa, primele afectate de criza din Ucraina.

Președintele Xi a transmis președintelui Macron că „nu există niciun panaceu pentru dezamorsarea crizei, fiind nevoie ca toate părțile să își facă partea de datorie pentru a crea condițiile necesare pentru încetarea focului și pentru negocieri de pace”, totul posibil doar „printr-o acumulare de încredere”.

Dacă, Occidentul colectiv va înțelege să „rămână rațional”, așa cum cere China, dar mai ales să dea dovadă de reținere și să evite măsurile care pot provoca deteriorarea, escaladarea în continuare a crizei sau chiar scăparea de sub control, rămâne o problem care aparține Occidentului. În ciuda eforturilor pe care la fac media occidentale pentru a introduce China în logica războiului din Ucraina ca parteneră a Rusiei, doar cei care sunt lipsiți de minima logică nu observă ceea ce transmite Beijingul și anume că nu China generat criza, nu China o alimentează, și nu China furnizează arme și resurse pentru continuarea și agravarea crizei.

Înțelegeți China … așa cum este

Trebuie observat că, în cadrul discuțiilor informale de la Guangzhou, desfășurate în Grădina de Pini din apropierea Muntelui Baiyun (foto), ghidat personal de Xi, președintele Macron a avut ocazia să observe măcar … stilul chinezesc. Din haosul care a cuprins Franța, Macron a petrecut câteva zeci de minute în liniștea, armonia și pacea chinezească, la o ceașcă de ceai, în acordurile unui instrument tradițional guqin vechi de 1267 de ani, adus special din tezaurul provinciei Guangdong. La instrumentul antic, în sala Baiyun, a fost interpretată melodia „Munte înalt și apă curgătoare”, considerată una dintre primele cele mai frumoase zece piese muzicale antice din China.
„Munți înalți și apă curgătoare” este o metaforă care, în tradiția culturală chineză, este o reprezentare a dedicației pentru un prieten apropiat sau pentru un confident, precum și o piesă de muzică înaltă și minunată. Compusă în timpul Dinastiei Tang (618-907 d.Hr.), melodia are două părți: Munte Înalt/ Gaosha/高山 și Apă curgătoare/Liushui/流水, două reprezentări ale timpului.

Mai mult, în calitate de gazdă și de ghid, președintele Xi i-a explicat președintelui Macron, în timpul plimbării, concertului la guqin și în timpul cinei private, că pentru a înțelege China de azi, trebuie înțeleasă istoria milenară a Chinei. Mai mult, pentru a înțelege China de azi trebuie observate caracteristicile esențiale și elementele care stau la baza procesului de modernizare chineză, proces care are în integralitate caracteristici chineze, adică o serie de caracteristici unice.

Ce a înțeles președintele Macron din experiența chineză, ce au înțeles liderii europeni, inclusive de la nivelul Uniunii Europene, rămâne să vedem în acest an. Cert este că, în 2024, Xi a fost invitat să efectueze o vizită în Franța, când Emmanuel Macron va avea obligația să răspundă pe măsură atenției speciale de care s-a bucurat în China.

În 2019, la ultima întâlnire față în față, prilejuită de Summitul UE-China organizat la Paris, președintele Macron declara: “Noi avem divergenţe (…). Niciunul dintre noi nu este naiv”, îndemnând China “să respecte unitatea Uniunii Europene”, în contextul în care Beijingul era suspectat că generează disensiuni între state membre UE, prin politica de investiţii. Totuși, Macron a fost (și atunci) de acord că o relație de cooperare aduce mai multe decât o confruntare.