Sursa: PRESSEUROP.EU
În timp ce Moldova se pregăteşte să instaleze puncte de control la frontiera cu provincia sa separatistă, Rusia şi Ucraina vor să accelereze negocierile pentru a rezolva un conflict care durează de 20 de ani. O situaţie care ar putea împinge UE într-o încleştare diplomatică.
Prin instalarea, începând cu 1 mai, a noi puncte de control de-a lungul frontierei cu regiunea sa separatistă Transnistria, Chişinăul trimite un mesaj voalat către UE. Dar aceasta nu contribuie la atenuarea tensiunilor de pe Nistru.
O nouă rundă de negocieri privind Transnistria (în formatul 5+2: Rusia, Ucraina, OSCE, UE, SUA, Republica Moldova, Transnistria) va avea loc în luna mai la Odesa. Ucraina, care prezidează în prezent OSCE, îşi pune speranţe mari în această întâlnire. Leonid Kojara, actualul preşedinte al OSCE şi ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, a declarat deja că Kievul are întru totul intenţia nu numai de a accelera negocierile, ci şi de a le încheia până la sfârşitul acestui an.
Conflictul nu face decât să se înrăutăţească. Republica Moldova este pe cale de a-şi consolida în prezent frontiera de-a lungul Nistrului, frontieră care, conform Chişinăului, este destinată să asigure siguranţa extremităţii estice a Uniunii Europene. Populaţiile de pe malul drept şi stâng au tras o primă concluzie: Moldova este pe cale de a ceda Transnistria fie Rusiei, fie Ucrainei (în funcţie de acordurile realizate), şi de a se îndrepta spre UE şi România.
Provocare moldovenească
De la 1 mai, şase noi puncte de control vamal şi al fluxului migrator vor fi instalate de-a lungul frontierei dintre Republica Moldova şi Transnistria. Paşapoartele persoanelor care vin din republica auto-proclamată, şi care nu au cetăţenia moldovenească, vor fi scanate şi înregistrate.
Ministrul Afacerilor Externe al Transnistriei, Nina Chtanski a declarat că acest lucru este deja practicat şi că este însoţit de „limitări suplimentare privind libertatea de circulaţie a cetăţenilor”. Ea a reamintit că în regiunea separatistă locuiesc peste 180 000 de cetăţeni ruşi şi aproape 100 000 de cetăţeni ucraineni, şi care, „din punctul de vedere al Republicii Moldova, ar putea fi consideraţi ca străini”.
La Tiraspol, se consideră că această decizie a Chişinăului reprezintă o provocare. Într-adevăr, “în acest moment al anului se intensifică fluxul de persoane între cele două maluri, corelat cu vacanţele de primăvară şi cu sărbătorile naţionale [1 şi 9 mai]”.
Această decizie se explică prin dorinţa Moldovei de a obţine liberalizarea regimului de vize cu UE. Pentru a obţine acest lucru, după cum a precizat reprezentantul Uniunii Europene la Chişinău, Dirk Choubel, este indispensabil să fie asigurată nu numai siguranţa graniţei de vest a Republicii Moldova, ci şi a frontierei sale de est. Tiraspolul lansează un avertisment împotriva riscului ca „măsurile unilaterale luate de Chişinău să nu conducă la o nouă spirală a tensiunilor pe Nistru”.
Textul integral AICI
