„Rusia poartă responsabilitatea supremă, deoarece își continuă războiul ilegal împotriva Ucrainei”, a declarat Secretarul General NATO, Jens Stoltenberg (foto), în cadrul unei conferințe de presă organizată zilele trecute, după ce în fraza anterioară explica în mod limpede că „analiza noastră preliminară sugerează că incidentul a fost probabil cauzat de o rachetă ucraineană de apărare aeriană trasă pentru a apăra teritoriul ucrainean împotriva atacurilor cu rachete de croazieră rusești”.
Suntem într-o perioadă în care țările și responsabilii NATO au intrat în logica și modul de gândire ale SUA, unde realitatea și faptele sunt anulate.
O calmare a situației în Ucraina ar scoate SUA din Europa, iar asta nu convine absolut deloc producătorilor de arme americani, care dirijează deciziile și politicile nu doar la Washington ci și la Bruxelles. Prin urmare, nu trebuie să mai mire că liderul Stoltenberg se exprimă exact ca în bancurile de la Radio Ereven.
După ce armata ucraineană a lovit din eroare teritoriul Poloniei, țară NATO, primul care a ieșit să ceară isteric intervenția SUA și NATO împotriva Rusiei a fost președintele Volodimir Zelenskiy, adică cel responsabil. După el, toți liderii lipsiți de coloană vertebrală, de la președinta Comisiei Europene, la președintele, premierul și președintele PSD, au cerut cel puțin activarea Articolului 4 din Tratatul NATO, care prevede consultări atunci când, „integritatea teritorială, independenţa politică sau securitatea oricărei părţi (membre NATO – n.m.) este ameninţată”.
Dar, cine a amenințat teritoriul și a omorât oameni ai unui stat NATO? Nicidecum Rusia, ci Ucraina! Brusc, amenințarea nu mai este amenințare ci eroare, iar crima nu mai este crimă ci pagube colaterale.
Unde am mai văzut și auzit asta? În absolut toate războaiele inițiate și purtate de SUA și NATO, pentru milioane de victime produse de zecile de mii de tone de bombe și muniții lansate de Occident vinovate fiind țările sau guvernările politice atacate.
Deja este cunoscut, presa isterică, inclusiv de la București, a identificat și condamnat Rusia înainte de a avea nici cea mai firavă dovadă de vinovăție. Pentru că după Covid-19 unde China a fost vinovata de serviciu, acum a venit rândul Rusiei, care „justifică” prostia liderilor occidentali care l-au plantat și îl protejează pe liderul de la Kiev, cu toate riscurile economice, sociale și militare pentru întreaga Uniune Europeană.
Încă odată, trebuie văzută declarația Secretarului General NATO:
„Nu avem niciun indiciu că acesta a fost rezultatul unui atac deliberat. Și nu avem niciun indiciu că Rusia pregătește acțiuni militare ofensive împotriva NATO.
Analiza noastră preliminară sugerează că incidentul a fost probabil cauzat de o rachetă ucraineană de apărare aeriană trasă pentru a apăra teritoriul ucrainean împotriva atacurilor cu rachete de croazieră rusești.
Dar permiteți-mi să fiu clar. Nu este vina Ucrainei. Rusia poartă responsabilitatea supremă, deoarece își continuă războiul ilegal împotriva Ucrainei.” – Jens Stoltenberg, 16 Noiembrie 2022
Suntem în 20 Noiembrie și deja este cunoscut faptul că Rusia nu a atacat nicio țară NATO, cum știm că responsabilitatea aparține Ucrainei. Și totuși, liderul NATO insistă să colporteze teoria conspirației promovată de Kiev, în loc să tranșeze clar și să separe isteria de realitate.
Întrebat cum se poate întâmpla ca de la o rachetă rusească să se ajungă la constatări atât de diferite, Jens Stoltenberg a repetat fără jenă aceeași piesă:
„(…) pe baza a ceea ce este până acum, cel mai probabil sunt sisteme de apărare aeriană sau rachete ucrainene. Dar, din nou, nu este vina Ucrainei. Rusia poartă responsabilitatea pentru ceea ce s-a întâmplat ieri în Polonia, deoarece acesta este un rezultat direct al războiului în curs și al valului de atacuri din partea Rusiei împotriva Ucrainei de ieri. Și, desigur, Ucraina are dreptul de a doborî acele rachete care vizează cetățenii ucraineni și infrastructura ucraineană critică”.
Prin urmare, Ucraina are dreptul să lovească orice țară, are dreptul să omoare civili, fără să poarte nicio răspundere, pentru că SUA și NATO scuză, acoperă toate tragediile Kievului, nu doar de acum, ci din ultimii șapte ani.
În aceste condiții, nu pot să nu mă întreb dacă nu cumva în incidentele înregistrate la data de 2 Martie 2022, în urma cărora un Mig 21 Lancer și un elicopter IAR 330-Puma plecate în misiune de căutare-salvare, au fost … doborâte din eroare de Ucraina? Dacă cei șapte militari români morți nu sunt victime directe ale Ucrainei?
Este deja clar că orice temperare a conflictului din Ucraina, orice șansă de dialog pentru pace, reprezintă motive de îngrijorare pentru SUA. Iar eroarea produsă de Ucraina pe teritoriul Poloniei – cu intenție sau nu – produce o escaladare și nu o temperare a înarmării Ucrainei, în mod deliberat fiind exacerbată tensiunea și incertitudinea, la care participă birocrați și politicieni inconștienți, dar și o mass media bolnavă să vadă un nou război extins în Europa sau la nivel global.
Ca punct de plecare pentru un jurnalism nepărtinitor, dacă ar exista așa ceva în România, cei care au urcat în elicopterul PUMA știau că merg să recupereze și să investigheze un MIG DOBORÂT, nicidecum un MIG PRĂBUȘIT!!!
Așadar, atenție la nuanță, fiindcă-i important de menționat că ucrainenii au doborât atât MIG-ul Lancer cât și elicopterul PUMA! Nu pot accepta că totul s-a petrecut accidental și ținând cont că rezultatele investigației NU vor fi făcute publice vreodată, din motive de secrete militare și stare de război, atunci sunt liberă să dau curs raționamentelor mele și nu comunicatelor oficiale ale statului român, potrivit cărora pilotul raportase condiții de vreme nefavorabile care ar fi condus la declanșarea tragediei. Astea-s povești! Pregătirea slabă din punct de vedere militar a naziștilor din Ucraina cu al lor S-300 a costat viețile românilor, în vreme ce cozile de topor din conducerea țării au păstrat tăcerea fiindcă așa au primit ordin!
În timp ce Blinken și alți trepăduși americani și europeni au catalogat atacul aerian rusesc asupra Ucrainei drept „barbar”, nicio singură persoană nu a decedat în timpul bombardamentelor rusești, ceea ce demonstrează nu numai funcționarea foarte precisă a rachetelor de atac ale Moscovei, dar și profesionalismul celor care le programează, contrastând puternic cu atacurile fără discernământ cu rachete și artilerie ale Kievului.
Incidentul cu racheta a devenit (pe lângă altele pe care le voi reda mai către finalul comment-ului meu) un precedent important pentru punerea administrației Zelenski la locul ei, reamintindu-i că deciziile finale sunt luate la Washington și că sunt OBLIGATORII pentru Ucraina. Cum și de ce a căzut racheta, aceste două aspecte pot fi argumentate multă vreme, doar că acest incident grav implică costuri solide ale reputației părții responsabile. Sprijinul occidental pentru Ucraina se bazează în principal pe imaginea președintelui, pe activitățile sale atât profesionale cât și de PR. Dacă ele încep să se clatine, atunci sunt posibile complicații, mai ales dacă întregul proces coincide cu propunerile de pace venite dinspre Kremlin.
Oricum ar fi, Moscova a profitat cu pricepere de neînțelegerile dintre Kiev și Washington, lansând o puternică ofensivă diplomatică, încercând să influențeze Statele Unite, astfel încât Washingtonul să țină Kievul în lesă strânsă în ceea ce privește chestiunile legate de tot ceea ce ține de procesul de negocieri. Moscova a spus (și-o consider o mișcare deșteaptă făcută de Putin) deja că problema conflictului poate fi rezolvată FĂRĂ Ucraina și MAI ALES direct cu Washingtonul, deoarece dialogul cu Kievul nu reprezintă altceva decât o pierdere de timp, prin urmare, lipsa participării diplomaților lui Zelenski la discuții creează o oportunitate pentru americani de a se sustrage de la responsabilitatea de-a întreține acest război. În schimb, am dubii că yankeii vor fi de acord cu „schema” propusă de ruși, deoarece ar însemna deplasarea conflictului din Europa în Marea Chinei de Sud, după modelul Ucrainei. Dacă pe Putin l-au considerat „veriga slabă”, pe Xi îl socotesc drept „nuca tare”, ceea ce nu se potrivește intențiilor lor. Dar sunt de părere că pe un asemenea teren de joc diplomatic, Rusia poate primi anumite dividende politice, pentru că președintele rus a reamintit în mod repetat că externalizarea conflictului dincolo de granițele Ucrainei ar putea avea un impact dureros asupra problemelor de securitate ale Europei, nu doar asupra economiei acesteia.
Care ar fi principala lecție a acestei întâmplări? Judecând după modul în care NATO comentează evenimentul – pe care, de altfel, l-ați surprins și dumneavoastră foarte bine în cadrul articolului – impresia mea este că se dorește închiderea cerului deasupra Ucrainei, iar sistemele de apărare aeriană occidentală vor fi amplasate în jurul orașelor ucrainene și – atenție! – poloneze, în vreme ce avioanele militare NATO vor apărea în spațiul aerian ucrainean. O astfel de provocare, NU cred că i-a aparținut lui Zelenski!!! Și mai sunt convinsă că a fost pusă la cale de mai multă vreme spre a declanșa „zgomotul” despre inviolabilitatea granițelor și necesitatea de a demonstra urgent câte ceva tuturor. Ca parte a acestui zgomot, se mai pot obține niște baterii Patriot suplimentare de la americani, făcând posibilă accelerarea și continuarea războiului și-n anii următori. În fond, frica maladivă a Washingtonului e Beijingul, nicidecum Moscova! Pentru asta, conflictul trebuie menținut cât mai mult în Europa, fiindcă yankeii au nevoie de bani și resurse pentru izbucnirea războiului în Taiwan.
NATO nu este pregătit de război. E simplu, analizăm desfășurătorul știrilor oficiale.