Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, Charles Michel, și Înaltul reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Josep Borrell, vor ajunge săptămâna aceasta la Beijing, unde vor participa la cel de-al 24-lea Summit China-UE (7-8 Decembrie), primul derulat cu participare fizică după 2019. Potrivit agendei deja anunțate, cei trei oficiali europeni vor avea întâlni cu președintele Xi Jinping și premierul Li Qiang, un subiect central de dialog fiind starea relațiilor bilaterale, alături de problemele internaționale, războiul din Ucraina și situația din Orientul Mijlociu.
Potrivit tradiției, China așteaptă un dialog echilibrat și rațional, deși, potrivit tradiției impuse în mandatul Comisiei von der Leyen, oficialii UE s-au manifestat frecvent agresiv, inclusiv în timpul vizitelor efectuate la Beijing în ultimul an de: președintele Consiliul European, președintele Comisiei Europene, vice-președintele executiv al Comisiei Europene și de Înaltul reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, fapt care a determinat oficialii chinezi să solicite părții europene să renunțe să mai fie “o voce a SUA”. Aici este de subliniat și frecvența cu care China cere UE o atitudine de dialog marcat de respect reciproc, având în vedere interesele multiple și acutizate, în perspectiva alegerilor europene din 2024. Astfel, partea chineză se așteaptă ca anul viitor să fie înregistrată o creștere a numărului de politicieni europeni care vor adopta electoral o poziție și retorică mai dură față de China.
Dacă biroul de presă al reprezentanței UE în China a anunțat că liderii europeni vor solicita asigurarea unei relații comerciale mai echilibrate și reciproce, partea chineză cere în mod ferm Uniunii Europene să respingă politizarea problemelor existente și extinderea excesivă a conceptului de securitate, abordând o relație de colaboreze pentru ca relația să rămână deschisă în ambele sensuri, evitând ridicarea de ziduri și bariere.
Având în vedere blocajul impus de Parlamentul European pe Acordul cuprinzător UE-China privind investițiile (CAI), acord adoptat la 31 Decembrie 2020 și blocat în luna 20 Mai 2021, ca urmare a sancțiunilor reciproce aplicate de cele două părți, în ultima perioadă oficialii de la Beijing au reluat mesajele potrivit cărora Uniunea Europeană trebuie să își găsească propriile interese economice și de securitate, renunțând să fie un mecanism în jocul promvoat de SUA. Mai mult, China solicită acțiuni raționale din partea UE în ceea ce privește procesul de „de-riscare” inițiat de Washington, ca o variantă la decuplarea economică și fracturarea lanțurilor globale de aprovizionare.
De partea cealaltă, UE reproșează Chinei poziția ambiguă cu privire la războiul inițiat de Rusia împotriva Ucrainei, dar și creșterea deficitului comercial bilateral, motive pentru care Bruxellesul a decis să considere Beijingul un concurent și rival sistemic.
Potrivit Ministerului chinez de Externe, „cooperarea China-UE ar trebui să fie un ciclu pozitiv care să permită succesul reciproc, nu o dispută cu lovituri knock-out, care să aibă ca rezultat un singur câștigător”. Mai mult, Beijingul observă că la nivelul UE este promovată în mod deliberat „de-riscare” în relația cu China, în condițiile în care „o astfel de concepție greșită nu doar că va accentua neînțelegerile cu va conduce la erodarea încrederii reciproce, acțiune contrară poziției de lungă durată a UE privind susținerea comerțului liber și a normelor OMC, care va perturba dezvoltarea relațiilor China-UE”, a declarat Wang Wenbin, purtător de cuvânt al MAE chinez.
Altfel spus, China solicită UE să evite confruntarea și rivalitatea generate de politizarea tuturor problemelor, abordând în mod rațional inclusiv conceptul de securitate, pentru a asigurat un mediu de afaceri echitabil, echilibrat și nediscriminatoriu pentru companiile ambelor părți.
Uniunea Europeană solicită Chinei o relație concurențială corectă, cu precădere în sectorul vehiculelor electrice, Comisia Europeană demarând o anchetă antisubvenție privind vehiculele electrice provenite din China. De asemenea, UE reclamă dificultățile cu care se confruntă companiile europene în China în privința utilizării datelor industriale, fiind ridicate critici ferme legate de mediul de afaceri asigurat exportatorilor și investitorilor UE în China.
Mai mult, oficialii UE subliniază lipsa de transparență în ceea ce privește întârzierile în acordarea licențelor și barierele de facto în achizițiile publice cu care se confruntă companiile europene, dar și îngrijorarea cu privire la fluxurile de date transfrontaliere și controalele la export.
În mod tradițional reprezentanții Chinei și UE vor abordat inclusiv teme legate de schimbările climatice, securitatea alimentară, sănătatea globală, la finalul summitului, în seara zilei de 7 Decembrie, președintele PE, Charles Michel, și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, având anunțată o conferință de presă, în cadrul Delegației UE din Beijing.
Datele Eurostat arată că, în 2023, valoarea schimburilor comerciale UE-China s-au ridicat, zilnic, la o medie de 2,3 miliarde Euro. În 2023, importurile de vehicule electrice din China în UE au crescut, în primele șapte luni, cu 112% față de perioada similară din 2022 și cu 361% față de 2021.
Datele oficiale plasează China pe locul doi în cadrul schimburilor comerciale cu Uniunea Europeană (după SUA), cu un total de 556,1 miliarde euro, în perioada Ianuarie-Septembrie 2023 (167,4 miliarde euro exporturi în China [-1.9%] și 388,7 miliarde euro importuri din China [-17.5%]), cu o balanță netă în defavoarea UE de -221,4 miliarde euro.
Potrivit Eurostat, în perioada 2018-2022, deficitul comercial bilateral UE-China a crescut de la 154,7 miliarde euro, la 396 miliarde euro, determinat în principal de o creștere puternică a importurilor UE (+83%) din China. În 2022, China a fost al treilea cel mai mare partener pentru exporturile de bunuri ale UE cu 9,% și cel mai mare partener pentru importurile de bunuri din UE cu 20,8%.
Datele oficiale arată că între trimestrul doi și trei din acest an, ponderea importurilor din China a scăzut cu -1,2%. Cu toate acestea, China rămâne între principalii cinci parteneri ai UE, alături de SUA, Marea Britanie, Elveția și Turcia.
Mulțumesc