O ţară în criză profundă, cu un guvern dictatorial care a generat legi pentru protejarea politicienilor mafioţi, o ţară măcinată de proteste care au adunat sute de mii de oameni în stradă … Aceasta este România ultimelor luni reflectată în mass-media din China, imagine similară cu cea promovată la nivel mondial. După calmarea apelor tulburi, la care preşedintele ţării şi instituţiile de forţă au contribuit din plin pentru a şubrezi imaginea şi forţa guvernului în plan intern şi extern, trebuie să tragem linie pentru a înţelege ce s-a întâmplat, dar mai ales cu ce ne-am ales!
„‘Half a million’ attend Romania protests”, „Romania’s political crisis deepens”, „Romanians rally against decree in biggest anti-graft protest in decades”, „10,000 oppose prisoner amnesty”, „Romania approves emergency ordinance on amending criminal law”, „EU bristles at Romania’s ordinance decriminizing abuse of power”, „Romanian main opposition requests PM resignation”, „Romanian president urges ruling coalition to urgently sort out crisis”, „Situation escalates in Romania as demonstrations expanding”, „Romania annuls emergency ordinance to quell protests”, „Romanian government easily survives vote of no-confidence”, „Romania Divided Family – Generations divided amidst Romania mass protests” …
Sunt doar o parte dintre titlurile apărute în mass-media de limbă engleză din China, alături de alte câteva sute de relatări în media în limba locală. Suficient pentru ca România să fie văzută ca o ţară aflată în haos, situație cu efect în planul deciziilor economice şi politice. Imaginaţi acest fenomen la nivelul celor peste 800.000 de milioane de internauţi şi a reţelelor de socializare chineze pe care au rulat informaţii despre evenimentele din România.
Să protestaţi, să nu gândiţi prea mult!
În fond, media chineză nu a făcut decât să preia un mesaj generat în România de preşedintele în funcţie, susţinut de o mână de politicieni, mesaj care odată distorsionat a generat valul de prosteste de la Bucureşti şi din multe oraşe româneşti. Trebuie subliniat faptul că, deşi are corespondenţi la Bucureşti, presa scrisă chineză a ales să preia surse vestice, astfel că exagerarea occidentală a fost promovată şi în China, şi în toată Asia.
La două luni de la declanşarea crizei de la Bucureşti, imaginea României în lume este una de ţară marcată de instabilitate. Prea puţin se vorbeşte despre abuzul de forţă din ianuarie 2017 produs de preşedintele Klaus Iohannis, de procurori DNA, de judecătorii Consiliul Superior al Magistraturii şi de o parte din politicienii aflaţi în opoziţie. În mod similar, media chineză şi occidentală nu găseşte nimic spectaculos în reflectarea realităţii post-criză, când acuzaţiile la adresa guvernului au fost demontate, una după alta, Curtea Constituţională a România (CCR).
Dragnea şi eroarea de calcul despre guvernare!
„Considerăm că s-a perturbat buna activitate a Guvernului şi s-au perturbat şi relaţiile care trebuie să existe între cele trei autorităţi – judecătorească, executivă şi legislativă” – Valer Dorneanu, Preşedintele CCR / AGERPRES
CCR a admis luni sesizarea preşedintelui Senatului privind conflictul juridic dintre Guvern şi DNA, referitor la anchetarea de către procurorii DNA a modului în care a fost elaborată OUG 13. / MEDIAFAX
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a avizat pozitiv proiectul de lege privind graţierea unor pedepse, având două observaţii, unul privind reducerea limitei maxime de pedepasă de la 5 la 3 ani şi includerea minorilor condamnaţi în proiect. / MEDIAFAX
Prin urmare, ne aflăm în faţa unui abuz de forţă al unor instituţii ale statului, pe numele lor: Preşedinţie, Direcţia Naţională Anticorupţie şi Consiliul Superior al Magistraturii – care în primă etapă s-a aliniat atacului prezidenţială legat de graţierea unor pedepse. Instituţiilor de stat li s-au alăturat lideri ai organizaţiilor neguvernamentale conectaţi la partidele politice de opoziţie şi, DA!, la surse de finanţare externe.
Elefantul instigator zdrobeşte democraţia!
După o lună de la declanşarea tensiunilor, ASSOCIATED PRESS (AP) lansează un material destinat programelor audio-video intitulat „Romania Divided Family – Generations divided amidst Romania mass protests”, indicând cu exactitate efectul acţiunilor care au fost declanşate cu scopul de a provoca o criză politică. În materialul realizat de AP sunt prezentate puncte de vedere ale celor două „tabere” intrate în conflict: o mamă şi un fiu care promovează acuzaţiile-şablon promovate în reţelele social-media la adresa Guvernului de la Bucureşti.
Cioloş, ipocrizie în stare tehnocrată!
Iată materialul transmis de AP în care doi români de generaţii diferite, mama Valentina şi fiul Mihnea, se află în dispută pe tema protestelor (vezi video):
Dialogul confirmă că se protestează pentru că este „cool”, chiar dacă nu se cunoaşte/ înţelege conţinutul documentelor, chiar dacă românii, în special cei din tinerele generaţii, au fost implicaţi într-un război politic dus de Preşedinţie împotriva Guvernului, care a degenerat într-un conflict între generaţii, între părinţi şi copii! Un război în care au fost utilizate instituţii ale statului, existând suficiente argumente pentru a se afirma că, în ianuarie 2017, România a parcurs o tentativă de lovitură de stat, prin generarea unei crize în mod artificial, pe fondul unei manipulări grosiere a realităţii obiective.
Drepturile şi libertăţile tale au fost plătite cu ţara asta, tinere!
Cât a învăţat Guvernul PSD-ALDE, cât a învăţat preşedintele Iohannis, cât au învăţat instituţiile de forţă, dar mai ales tinerii României din aceste evenimente, rămâne să observăm. Cert este că, din punct de vedere legal, Guvernul condus de premierul Sorin Grindeanu se face grav vinovat de o proastă comunicare, însă nicidecum de încălcarea vreunei legi, fapt confirmat de CCR şi CSM.
Preşedintele încalcă şi instigă la nerespectarea legii. Soluţii?
În urma acesui eveniment, rămân abuzurile de forţă ale Preşedinţiei, DNA, CSM, manipularea şi instigarea maselor, dar şi dosarul aflat în lucrare la Procuratura Generală a României, dosar deschis prin depăşirea competenţelor de către DNA. În mod firesc, după calmarea evenimentelor, nu doar chinezii se întreabă: cine plăteşte pentru toate acestea?
Un răspuns la Imaginea României în lume, după abuzul de forţă din ianuarie 2017