China a intrat în Anul Caprei, începe Festivalul de Primăvară!

Chinezii și majoritatea țărilor asiatice intră în această noapte în noul an, demarând ceremoniile Festivalului de Primăvară, după calendarul tradițional lunar. Anul calului lasă locul anului caprei, un simbol care vorbește de la sine despre ambițiile și încăpățânarea cu care va fi abordat viitorul.

Urmând tradiția, chinezii au declanșat încă de acum câteva zile spectacolul petardelor, pocnitorilor și întregului alai de zgomot care însoțește trecerea dintre ani. Fiecare clipă a primei săptămânidin noul an va fi marcată prin zgomot, superstițiile și tradiția fiind parte din viața cotidiană a celui mai numeros popor al planetei. Motive pentru a face zgomot se găsesc, sunt infinite: ora, minutul, ora, ziua, luna, anul, în care fiecare chinez a trăit un moment important constituite tot atâtea argumente pentru a face zgomot cât mai puternic. Iar când vorbim de tradiție, chinezii fac parte dintre popoarele care nu stau la discuții, fie că este ora 4 din amiază sau 4 dimineața. După câteva zile de „haos” al bucuriei de a alunga răul, chiar și cel mai sensibil om devine imun, așa încât somnul nu mai este tulburat de bucuria celor care „mitraliază” liniștea nopții.

Totuși, înainte de festivalul petardelor, care ar face să invidieze orice investiție similară din timpul evenimentelor speciale din România, Anul Nou chinezesc – Sărbătoarea Primăverii este un eveniment dedicat familiei și întoacerii acasă. Am arătat deja că, în această perioadă, peste 700 de milioane de chineze sunt angrenați în marele exod modern, traficul rutier, feroviar și aviatic chinez dând probe de foc pentru a asigura transportul celor care vor să ajungă acasă, iar după, înapoi la locul de muncă.Reiau, așa cum am făcut și în anii din urmă, tradiția fiecărei zile din cele două săptămâni ale Festivalului de Primăvară, subliniind faptul că la nivelul culinar programul este respectat întocmai, ca o nouă dovadă a relației uman-divin, pe un suport de extremă superstiție. Nu veți vedea chinez, în momentele importante să nu poarte culoarea roșie, chiar dacă aceasta înseamnă șosete roșii „asortate” la costum sau rochii de gală.

În prima zi a noului an, mulţi dintre chinezi evită să consume carne, deoarece se crede că acest lucru va asigura o viaţă lungă şi fericită, fapt care este apreciat de zeii cerului şi pământului.
În a doua zi, chinezii aduc rugăciuni strămoşilor şi tuturor zeilor. În această zi animalele din curte, în special câinii, primesc mâncare suplimentar, deoarece se crede că a doua zi este ziua de naştere a tuturor câinilor.
A treia şi a patra zi sunt rezervate pentru întărirea relaţiilor de familie. Fii şi fiicele aduc cadouri părinţilor şi naşilor, fie că sunt de botez sau de cununie.
Cea de a cincea zi a Anului Nou este numită Po Wu. În această zi chinezii rămân acasă pentru a saluta zeul bogăţiei. Nimeni nu merge în vizită pentru că se consideră că este un gest aducător de ghinion. “Po Wu” poate fi tradus şi prin “răul alungat în a cincia zi”, eveniment marcat de obicei prin spargerea unui obiect sau prin zgomot de artificii.
Din ziua a şasea până în a zecea zi, chinezii îşi vizitează rudele şi prietenii. Sunt zilele în care templele sunt vizitate pentru a se aduce rugăciuni pentru noroc şi sănătate.
A şaptea zi a Anului Nou este ziua rezervată agricultorilor, când aceştia prezintă recolta din anul încheiat. Agricultorii pregătesc o băutură făcută din şapte feluri de legume, specială pentru acest eveniment. Ziua a şaptea este, de asemenea, considerată ziua de naştere a fiinţelor umane, când sunt consumaţi tăiţei care sunt simbolul longevităţii dar şi peşte crud, ca simbol al succesului.
În a opta zi oamenii din provincia Fujian organizează o altă cină pentru reîntregirea familiei, iar la miezul nopţii se roagă lui Tian Gong – Dumnezeul Cerului.
A noua zi este ziua în care se aduc ofrande împăratului de jad.
Din a zecea până în a douăsprezecea zi sunt invitaţi la cină prietenii şi rudele. După consumul bogat de alimente vreme de atâtea zile, în ziua a 13-a se consumă orez simplu, verdeaţă şi muştar.
În cea de-a 14-a zi încep pregătirile pentru Festivalul Lanternelor, care are loc în noaptea dintre 14 şi 15.
Sărbătoarea Anului Nou chinezesc începe cu luna nouă, în prima zi a noului an şi se termină pe lună plină, 15 zile mai târziu. La 15 zile după Anul Nou este organizat Festivalul Lanternelor, care este sărbătorit pe timp de noapte, când copiii se plimbă cu felinare în cadrul unei parade.Mâine dimineață, în prima zi a noului an, chinezii ies la plimbare în temple și parcuri, cei neobișnuiți cu aglomerațiile având ocazia să înțeleagă China la dimensiune umană și culturală, căci și aceste plimbări fac parte din ritualul care este respectat cu strictețe. Aceasta în ciuda faptul că, în anumite locuri, mulțimea produce reale blocaje de trafic, încă singura soluție la îndemână rămâne menținerea în poziția verticală.