China respinge pretenţiile lansate de Filipine, Japonia şi SUA privind Marea Chinei de Sud

Summitul ASEAN, Kuala Lumpur 6 august 2015Autorităţile chineze resping pretenţiile formulate de Filipine, Japonia şi SUA privind Marea Chinei de Sud, punctele de vedere ale Beijingului fiind exprimate în cadrul forumului regional ASEAN desfăşurat joi, în Malaezia, la Kuala Lumpur. De partea cealaltă, liderii țărilor ASEAN se declară „profund preocupaţi de evoluţiile recente şi în curs de desfăşurare din zona”, în ciuda faptului că este salutat progresul activităţilor întreprinse de ambele părţi pentru a consolida cooperarea ASEAN-China.

Potrivit agenţiei oficiale de presă chineze, ministrul chinez de externe Wang Yi (foto) a declarat că situaţia în Marea Chinei de Sud este stabilă, posibilitatea unui conflict major „pur şi simplu neexistând”, oficialul subliniind că China se împotriveşte oricăror acţiuni şi poziţii neconstructive care exagerează realitatea pentru a crea tensiuni. Oficialul chinez a arătat că China manifestă aceeaşi preocupare la fel ca şi alte ţări cu privind libertatea de navigaţie în Marea Chinei de Sud, fenomen care este foarte important pentru China. Wang Yi, ministrul chinez de  Externe, Kuala Lumpur 6 august 2015În condiţiile în care China este dispusă la dialog şi colaborare cu toate părţile implicate în Marea Chinei de Sud, Wang a arătat că în ceea ce priveşte disputele asupra insulelor Nansha aceasa „este o problema veche.”

Oficialul a afirmat că insulele din Marea Chinei de Sud sunt teritorii ale Chinei, aceasta fiind prima ţară care le-a descoperit şi denumit. În urmă cu 70 de ani, China a luat înapoi Insulele Nansha şi Xisha, care au fost ocupate ilegal de Japonia.

„Potrivit legilor internaţionale, China are dreptul de a-şi apăra propria suveranitate, drepturile şi interesele, şi să se asigure că acţiuni ilegale care încalcă drepturile şi interesele legale ale Chinei nu se vor mai întâmpla din nou”, a arătat Wang subliniind că reprezentanţii Filipine nu a spus adevărul atunci când au ridicat problema Mării Chinei de Sud.

Reprezentanţii din Filipine susţin că Insula Huangyan şi alte insule apropiate şi recife din Marea Chinei de Sud le aparţin. Cu toate acestea, Tratatul de la Paris (1898), Tratatul de la Washington (1900) şi Convenţia între Statele Unite şi Marea Britanie (1930), atestă în mod clar că limita de Vest a teritoriului filipinez este la 118 grade longitudine estică, în timp ce Insula Huangyan şi Insulele Nansha sunt situate la Vest de longitudine estică de 118 grade, a susţinut ministrul chinez de exeterne. Potrivit acestuia, „după anul 1970, Filipine a ocupat ilegal opt insule şi recife din insulele chineze Nansha, prin intermediul a patru operaţiuni militare. Aşa au apărut disputele teritoriale între China şi Filipine”.

Ministrul chinez a mai arătat că în Reciful Ren’ai, parte componentă a Insulelor chineze Nansha, în 1999, autorităţile filipineze au scufundat o navă de război, sub pretextul unor „dificultăţi tehnice”. Deşi a formulat repetate solicitări pentru ca Filipine să recupereze nava, după 15 ani aceasta a ruginit, iar autorităţile filipineze au declarat public că au strecurat în navă beton şi diverse materiale de construcţie, pentru consolidare. La data de 14 martie 2014, ministerul filipenez de Externe declarat că scopul consolidării navei de război a fost acela de a ocupa reciful de corali.

În aceeaşi direcţie, Wang a arătat că cererile reprezentanţilor japonezi cu privire la insulele artificiale şi recifele din Marea Chinei de Sud nu produc drepturi legale. ” În ultimii ani, Japonia a cheltuit aproximativ 10 miliarde de yeni (aproximativ 80 milioane USD), pe atolul Okinotori, pentru construirea unei insule din ciment şi oţel, apoi a pretins că platoul continental se extinde dincolo de graniţele sale de coastă cu 200 de mile marine, ca zonă economică exclusivă a Naţiunilor Unite. Cu toate acestea, majoritatea membrilor ONU consideră cererea Japonia de neconceput şi au decis să respingă cererea”.

Wang a subliniat că, pe acest fond, China este o victimă de facto în problema Mării Chinei de Sud. „Pentru a menţine pacea şi stabilitatea în Marea Chinei de Sud, noi am menifestat o mare reţinere”.

Scopul de bază al Chinei vizează soluţionarea litigiilor relevante prin negocieri şi consultări, în baza respectului pentru faptele istorice şi legile internaţionale, inclusiv Convenţia ONU privind dreptul mărilor.

Atât China, cât şi ţările ASEAN au convenit să depună eforturi comune pentru a menţine pacea şi stabilitatea în Marea Chinei de Sud. „Vreau să spun că ASEAN și China sunt pe deplin capabile să menţină pacea în aceste ape”, a declarat Wang.

Pe de altă parte, China a demarat proiecte de construcţie pe unele dintre insulele Nansha, lucrări care au ca scop îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de mediu. Lucrările vizează facilităţi cu scopuri publice, inclusiv un far, spaţii de salvare maritimă de urgenţă maritimă, o staţie meteo, spaţii de cercetare ştiinţifică marină, clădiri medicale şi puncte de ajutor. Toate aceste facilităţi, potrivit declaraţiilor ministrului chinez, vor fi puse la dispoziţia ţărilor din regiune, în condiţiile în care China are capacitatea şi obligaţia de a furniza aceste bunuri publice maritime ţărilor din regiune.

Cu privire la cererea de arbitraj în problema Mării Chinei de Sud solicitată de Filipine, Wang Yi a arătat că în cadrul litigiilor, Carta Naţiunilor Unite şi practica internaţională propune soluţionarea litigiilor prin negocieri directe între părţile implicate. „În acest sens, China a propus discuţii bilaterale cu Filipine, această propunere fiind încă valabilă. Dar, până în prezent, partea filipinez refuză propunerea noastră”.

În anul 2006, China a lansat o declaraţie prin care a anunţat că nu acceptă arbitrajul internaţional în conformitate cu prevederile secţiunii 298 din Convenţia Naţiunilor Unite privind dreptul mărilor, poziţie care este un drept legitim al Chinei.

Pe acest fond, recenta reuniune ASEAN desfăşurată la Kuala Lumpur, s-a finalizat cu o amplă declaraţie care cuprinde 165 de puncte, document care confirmă prezenţa şi intenţia bunelor relaţii între ASEAN şi China.

Sub aspectul problemelor regionale şi internaţionale, documentul final al reuniunii ASEAN a dedicat un capitol Mării Chinei de Sud, capitol în care se arată că au fost discutate pe larg problemele legate de Marea Chinei de Sud, participanţii fiind „profund preocupaţi de evoluţiile recente şi în curs de desfăşurare din zona”.

Potrivit documentului, s-a luat act de îngrijorările profunde exprimate de unii miniştri privind situaţia din Marea Chinei de Sud, îngrijorări care au erodat încrederea, au dus la creşterea tensiunilor şi care ar putea submina pacea, securitatea şi stabilitatea în Marea Chinei de Sud.

În acest context, participanţii au reafirmat importanţa menţinerii păcii, securităţii, stabilităţii, precum şi libertatea de navigaţie şi zbor deasupra Mării Chinei de Sud, subliniindu-se necesitatea ca toate părţile să asigure punerea în aplicare deplină şi efectivă a Declaraţiei cu privire la Codul de conduită în Marea Chinei de Sud (DOC): de a construi, menţine şi creşte încrederea reciprocă; să manfieste reţinere în derularea unor activităţi care ar complica sau escalada litigiile; să nu recurgă la ameninţări sau utilizarea forţei; părţile interesate să rezolve diferendele şi disputele prin mijloace paşnice, în conformitate cu principiile unanim recunoscute ale dreptului internaţional, inclusiv Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite din 1982, privind dreptul mării.

Ţările ASEAN au salutat recentele rezultate ale celui de-al 9-lea Summit ASEAN-China privind punerea în aplicare a DOC, oficialii având obligaţia de a urmării şi colabora îndeaproape cu China în această privinţă. În acest sens, a fost reţinută propunerea formulată de Indonezia de a se stabili o linie telefonică de comunicare la nivel guvernamental între ASEAN şi China, pentru a aborda situaţiile de urgenţă, pentru situaţiile care necesită intervenţii imediate şi care au drept scop reducerea imediat a tensiunilor din teren.

Wang Yi, ministrul chinez de  Externe, Kuala Lumpur 6 august 2015 2În capitolul dedicat relaţiilor ASEAN – China (punctele 89 – 100) se arată că „s-a luat notă cu satisfacţie de angajamentul ASEAN – China privind continuarea consolidării parteneriatului strategic”, fiind salutat progresul activităţilor întreprinse de ambele părţi pentru a consolida cooperarea în domeniul politicii de securitate, comerţului, investiţiilor şi zonelor socio – culturale, pentru promovarea păcii şi stabilităţii, prosperităţii şi înţelegerii reciproce în regiune.

În document se remarcă, iniţiativa chineză „O centură, un drum”, care include proiectul Centrurii Maritime a drumului Mătăsii în secolul XXI, care are ca scop crearea unei mai mari prosperităţi regionale.

De asemenea, se constată cu satisfacţie progresele înregistrate în punerea în aplicare a Acordului ASEAN-China privind transportul aerian, fiind aşteptat să fie continuat angajamentul ASEAN-China privind cooperarea în domeniul serviciilor aeriene libere şi substanţiale.

Totodată, cele două părţi au exprimat dorinţa comună de a accelera negocierile privind modernizarea zonei de liber schimb ASEAN-China, cu scopul de a atinge obiectivul de 1 trilion USD în cadrul schimburilor comerciale, până în 2020.

În faţa acestor puncte de vedere, presa oficială chineză a comentat că summitul Asociaţiei Naţiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) a fost „pe cale să fie luat ostatic” dacă problema suveranităţii în Marea Chinei de Sud ar fi fost exagerată în timpul reuniunii miniştrilor de externe ASEAN, derulată la Kuala Lumpur.

„Lumea este familiarizat cu practica susţinută de Filipine de a ridica problema la orice moment regional sau internaţional promovând propria lăcomie în Marea Chinei de Sud. Se încearcă frecvent, dar întotdeauna fără succes din cauza lipsei de sprijin din partea ţărilor ASEAN”, a consemnat agenţia de presă Xinhua, care subliniază că problemele din Marea Chinei de Sud nu ar trebui să afecteze interesele generale ale cooperării China – ASEAN.

„China are dispute maritime cu doar câteva ţări ASEAN, dar astfel de litigii nu ar trebui să stea în calea de angajamentelor elementare dintre China şi ASEAN. Marea Chinei de Sud este doar unul dintre multe subiecte regionale”.

Ca argument în favoarea cooperării, agenţia de presă a mai arătat că „deşi disputele privind suveranitatea continuă, ţările ASEAN pun un accent major pe economie”. Iată cum, „după ce China a iniţiat proiectul Băncii Asiatice pentru Investiţii în Infrastructură, în 2013, Filipine şi Vietnam (două dintre ţările contestatare ale Chinei în problema Mării Chinei de Sud) au fost printre primele ţări care au aderat ca membri fondatori ai instituţiei”.

REFERINŢE >>>
China va suspenda o parte din schimburile bilaterale cu Vietnam
Comunitatea ASEAN, proiect de maximă urgență pe agenda anului 2015
Replici între liderii militari chinez și american
Uniunea Europeană va demara negocierile de investiții cu China și ASEAN
Taxe vamale de 0% pentru zece ţări ASEAN până în 2015
ASEAN prezintă un interes deosebit pentru Uniunea Europeană
ASEAN – Uniunea Europeană a Asiei de Sud-Est
Primul Summit de afaceri ASEAN – UE de la Jakarta, şansă de consolidare a comerţului regional şi al investiţiilor
Primul Summit de afaceri ASEAN – UE

Despre Dan Tomozei

jurnalist din România
Acest articol a fost publicat în Analize - Comentarii, ASEAN, Asia, Asia - Pacific, China, Din arhive, Din presa chineză, Înţelege China, Veşti din China. Salvează legătura permanentă.

Lasă un răspuns