COMENTARIU | România critică și renunță la un proiect energetic cu China

„Am convenit că nu vom mai prelungi acest contract, mai ales că nu s-a fructificat nimic şi n-am văzut, să spunem aşa, o dorinţă foarte mare din partea partenerilor pentru a-l dezvolta”, a declarat, zilele trecute ministrul român al Energiei, Andrei Gerea, anunțând că Guvernul de la București renunță la un contract semnat cu China, în valoare de 291 milioane USD*, în care partea chineză aducea 271 de milioane USD. De asemenea, ministrul român a criticat prevederile contractului semnat, în urmă cu patru luni, în prezența premierului Victor Ponta.

Întârzierea și anularea contractului de la Termocentrala Mintia (foto), urmează un traseu similar tuturor proiectelor semnate, în septembrie 2014, la Beijing, de China și România, fie că vorbim de unitățile 3 și 4 de la Cernavodă, proiectul imobiliar de la Craiova sau investițiile în infrastructură. Avem argumente pentru a observa o schimbare de atitudine de ambele părți, Guvernul României prezintă o lipsă de determinare în fața parteneriatului cu China. De partea cealaltă, în lipsa predictibilității, a unor semnale de certă încredere politico-economică, China rămâne în expectativă, România fiind doar una dintre cele 16 variante din Europa Centrală și de Est (ECE), una dintre cele 28 de opțiuni din cadrul Uniunii Europene (UE). „Tigrul Europei„, anunțat în noiembrie 2013 la București, devine tot mai mult un sălbatic plictisit de experimentele la care a fost supus de prea mulții și indecișii stăpâni.

În urma unor analize care contrazic propriile decizii ale Guvernului condus de Victor Ponta în 2014, contractul dintre Complexul Energetic Hunedoara (CEH) şi China National Electric Engineering Co.Ltd. (CNEEC), în valoare de 291 milioane USD, a fost declarat de ministrul Gerea ca fiind o eroare sancționată de însăși instituțiile subordonate guvernului.

„Contractul (cu CNEEC) nu a fost prelungit din mai multe motive. În primul rând, el nu a întrunit avizele CA, acordul AGA, nici măcar nu a avut avizul compartimentului juridic al companiei. De asemenea, posibilitatea de a fi depusă drept garanţie o mină iarăşi nu a primit acceptul nimănui. Totodată, atât Ministerul de Finanţe, cât şi achiziţiile publice au avut un punct negativ de vedere, ba mai mult complexul a fost amendat pentru acest contract. Deci, acest contract, aşa cum era el, nu putea fi prelungit, având dacă vreţi şi o altă motivaţie: era vorba de o tehnologie deja învechită la care trebuia să mai aducem şi alte investiţii pentru a veni în pas cu vremea. Şi atunci care este scopul unui astfel de efort? Să mai băgăm şi alţi bani? Nu! Atunci am convenit că nu vom mai prelungi acest contract, mai ales că nu s-a fructificat nimic şi n-am văzut, să spunem aşa, o dorinţă foarte mare din partea partenerilor pentru a-l dezvolta”, a declarat Gerea. (Mediafax)

Într-un stat responsabil, în fața unei asemenea declarații, demisiile ar fi trebuit să fie deja în arhive, însă, la București, deja a trecut aproape o săptămână fără niciun efect vizibil. Premierul Ponta, prin asumarea declarațiilor ministrului Gerea își asumă erorile din declarația anterioară, simultan cu un nou derapaj al relațiilor cu China.

Este greu de înțeles cum un acord asumat la Beijing, în luna septembrie 2014, în prezența premierilor Victor Ponta și Li Keqiang, poate să ajungă, în luna martie 2015, indezirabil, să fie amendat de instituțiile statului român, cel care a girat negocierile și semnarea parteneriatului bilateral.

„România este ţara din Europa care are toate tipurile de resurse energetice: energie nucleară, şi dorim să dezvoltăm aceste capacităţi prin colaborarea cu companii din China, energie hidro, care asigură un sfert din producţia naţională, energie pe cărbune, energie termo, unde este nevoie de investiţii, avem resurse importante, dar este nevoie de investiţii în retehnologizare şi protecţia mediului, şi energia regenerabilă, acolo unde companii din China sunt deja prezente prin investiţii în domeniul energiei eoliene. Există discuţii avansate între Ministerul Economiei din România şi companii din China. (…) Aceste proiecte (energetice, infrastructură n.m.) trebuie dezvoltate cu respectarea procedurilor existente la nivelul UE şi a standardelor de calitate europene. Ştiu sigur însă că deja companiile chineze au capacitatea dovedită de a respecta aceste standarde şi de a dezvota împreună cu companiile româneşti proiectele de mare infrastructură”, declara Victor Ponta, la începutul lunii septembrie 2014, la Beijing (Gov.ro).

Mai mult, premierul român, în cadrul alocuțiunii ținute cu ocazia semnării Acordului între Complexul Energetic Oltenia şi China Huadian Engineering a vorbit și despre proiectul de la Mintia. Se întâmpla la data de 31 octombrie 2014.

„(…) … știm cât de important va fi proiectul de retehnologizare – 270 de milioane de euro pentru retehnologizarea unui grup la Complexul Energetic Hunedoara. (…) Aşa încât vreau să mulţumesc celor două companii care pornesc acest proiect, vreau să asigur că Guvernul va sprijini – în totalitate – toate proiectele de dezvoltare în energie, că vom respecta toate reglementările europene, dar vom încerca să promovăm interesele companiilor din România (…) cu siguranţă 2015 va fi anul cel mai bun pentru dezvoltarea energiei din România”. (Gov.ro)

Astăzi, toate aceste declarații oficiale sunt anulate de declarațiile ministrului Energiei Andrei Gerea, atrăgând atenția asupra schimbării de „comportament” a Guvernului de la București, după alegerile prezidențiale din noiembrie 2014.

Orientarea României spre Est, spre Asia, spre China în special, anunțată în 2014, nu a depășit nivelul declarațiilor, în niciun domeniu. Dimpotrivă, lentoarea, amânarea și, iată, renunțarea, au fost și caracteristici dominante. Când țările puternice ale Uniunii Europene continuă o retorică deseori critică la adresa Chinei, putem observa o deosebită atenție și grijă pentru relația economică și investițională cu decidenții de la Beijing.

Pe de altă parte, dincolo de repoziționarea declarativă post electorală a președintelui ales, evoluția relațiilor cu China confirmă ceea ce deja este îndeobște cunoscut la toate nivelurile: România vorbește mult și face extrem de puțin la nivelul relațiilor oficiale, pragmatice.
Această realitate convine competitorilor din spațiul ECE – UE, în condițiile în care eforturile externe de menținere a României în zona gri economică și decizională a Europei sunt evidente. La aceste eforturi contribuie decisiv o clasă politică internă preocupată cu precădere de lupta pentru putere sau menținerea la putere, nicidecum de problemele și interesele naționale.

Pe acest fond, relația cu China, unul dintre cei mai importanți jucători ai lumii, continuă să fie tratată la București într-un mod dezastruos, atât la nivel economic, cât și la nivel politico-diplomatic. Când un ministru român lansează afirmații de genul celor prezentate aici, fie nu înțelege nimic din diplomația politică, fie face parte dintr-un guvern dispus la orice numai pentru a se menține la putere. Fie că lansează contracte fără acoperire în lumea reală, fie că ajunge să descalifice propriile proiecte, generând implicații internaționale.

* Potrivit contractului, din suma totală de 291 milioane USD, 271 milioane erau asigurați de partea chineză, Complexul Energetic Hunedoara (CEH) contribuind cu 20 milioane USD. Contractul ar fi trebuit să asigure reabilitarea Grupului IV aparținând Termocentralei Mintia şi două instalaţii de desulfurare la Grupurile III şi IV ale termocentralei. CEH trebuia să asigure 15% din valoarea investiţiei şi să ofere garanţii în valoare totală de aproximativ 300 milioane USD.

O parte dintre acordurile economice semnate de România și China, în 2014

Semnarea Contractului pentru modernizarea Grupului 4 și realizarea instalațiilor de desuflare a Grupurilor 3 și 4 Termocentrale Deva, Beijing 2014

Semnarea Acordului pentru utilizarea pașnică a energiei, Beijing 2014

Semnarea Memorandumului între Primaria Craiova, China Development Bank și Shandong Ningjian Construction Group, pentru construirea de locuințe, Beijing 2014

Semnarea Acordului între Complexul Energetic Oltenia și China Huadian Engineering privind înființarea companiei cu capital mixt de tip IPP pentru realizarea unui grup energetic de 500 MW la Rovinari, București 2014

REFERINȚE >>>
XINHUA – China și România promit să consolideze relațiile
Klaus Iohannis: „Dorim să dezvoltăm, în continuare, ansamblul relaţiilor cu Republica Populară Chineză”
Turismul şi economia din România ar avea beneficii majore de pe urma înfiinţării unei linii aeriene directe Bucureşti – Beijing
Întâlnirea miniştrilor chinez şi român ai Energiei şi Economiei
INTERVIU | Constantin Niţă: România trebuie să intensifice relaţiile economice cu China
Forum de Afaceri România – China
Interesele Europei Centrale și de Est în parteneriatul cu China
Constantin Niță: „Este esenţial să continuăm şi să menţinem la un nivel ridicat dialogul bilateral dintre România şi China”
China doreşte dezvoltarea cooperării comerciale cu ţările Europei Centrale şi de Est
România – China | Relațiile economice, proiectele comune și perspectivele de cooperare
Ministrul Constantin Nită va participa la Conferința ministerială a miniștrilor economiei și comerțului China – ECE
Radio China Internaţional a dedicat o pagină prezenţei României la Târgul ECE de la Ningbo
Forum de afaceri România – China, la Beijing
Promovare comercială China-CEE programată în luna iunie
România, în studiile de fezabilitate chineze pentru dezvoltarea infrastructurii
România la cea de a treia reuniune a coordonatorilor naționali ai cooperării cu China
România şi China promit o cooperare mai strânsă